Peisaj cultural amenințat Roșia Montană
Posted by Ştefan Bâlici on marți, noiembrie 12, 2013 · Leave a Comment
Pe creste – ⓒJohannes Kruse
Fortificaţii, morminte tumulare şi urme de locuire preistorice; urme ale unor exploatări aurifere de suprafaţă din Epoca Bronzului, dar şi din Antichitatea daco-romană; sisteme de exploatare subterană a aurului şi argintului din epocă romană şi, după cum se presupune, chiar de dinainte de cucerirea romană; vaste reţele de explorare şi exploatare alcătuite din galerii şi camere de extracţie, mereu amplificate până în perioada modernă şi contemporană; o plasă densă de poteci şi drumuri pentru transportul minereului; tăuri1 – peste 100 – răspândite pe coastele din jur, legate cu canale de aducţiune şi dirijare a apei de morile pentru măcinarea minereului, şteampuri de-a lungul văilor Roşiei şi Cornei.
Târgul minier cu palatul administrativ de pe vremea lui Franz Joseph, cluburi, prăvălii, ateliere, şcoli de meserii, bisericile celor cinci confesiuni cu şcolile lor; casele tradiţionale cu târnaţ ascunse în spatele faţadelor pieţei centrale şi ale străzilor din jurul ei, desenate după modele din oraşele imperiului, toate legate în reţeaua maurilor2.
Pădurile şi pâlcurile de brazi, şirurile de arbuşti care delimitează parcelele, pajiştile bogate în varii specii de plante, vegetaţia lacustră din jurul tăurilor, conul vulcanic al Cârnicului, cu Piatra Corbului şi Piatra Despicată declarate monumente ale naturii, colţurile stâncoase ale versanţilor.
Acestea sunt părţile, de neatins, ale unui peisaj cultural – secvenţă esenţială a mediului istoric românesc.
Distrugerea care ar fi adusă de un proiect minier în carieră deschisă nu poate fi recuperată. Nu poate fi compensată prin construirea de replici, nu poate fi ascunsă prin reconstrucţii de peisaj sau prin conservarea fragmentară aleatorie.
NOTE:
1 Tău = lac (după. magh. tó); în cazul Roşiei Montane desemnează un lac de acumulare amenajat pentru a asigura debitul de apă necesar funcţionării instalaţiilor de măcinat minereul aurifer.
2 Maur, pl. mauri = zid (după germ. Mauer), în particular zid din piatră fără liant.
FOTO:
Johannes Kruse
Petru Mortu
Radu Sălcudean
Sebastian Florian
Ştefan Bâlici
Ivan Rous
-
-
Imagine de ansamblu a sitului văzut din zona Süley. În stânga, tăurile Anghel (Îngerului) şi Brazi, cu Masivul Cârnic în fundal, în centrul imaginii, localitatea desfăşurată de-a lungul văii pârâului Foieş (Valea Roşiei), 2009. ⓒPetru Mortu
-
-
Peisajul montan specific Apusenilor, cu cele două principale masive muntoase ale locului, Cârnic şi Cetate, purtătoare ale urmelor exploatărilor miniere aurifere multimilenare, atinse şi de mineritul în carieră deschisă iniţiat în anii ’70. „Roşia Montană în imagini”, 2012 ⓒJohannes Kruse
-
-
ermanent şi semnificativ de relieful accidentat şi de vecinătăţile masivelor în care s-a practicat mineritul tradiţional; în centrul de greutate al imaginii, biserica romano-catolică şi cimitirul împădurit care o înconjoară. „Roşia Montană în imagini”, 2012. ⓒRadu Salcudean
-
-
Peisaj cu pajişti alpine şi pâlcuri de brazi, proiectat pe fundalul stâncos, în curs de împădurire naturală al Masivului Cârnic. În centrul imaginii, Tăul Anghel (Îngerului), 2011.
-
-
Sălaşe şi pajişti delimitate de aliniamente plantate, mauri (ziduri din piatră fără liant) şi drumuri, pe coastele din jurul Roşiei Montane. „Roşia Montană în imagini”, 2012. ⓒRadu Salcudean
-
-
Valea Roșiei ⓒSebastian Florian
-
-
Piatra Corbului – monument al naturii – şi zonele învecinate, cu urme vizibile ale mineritului antic, pe versantul sudic al Masivului Cârnic.„Roşia Montană în imagini”, 2012. ⓒRadu Salcudean
-
-
Urme ale unor exploatări miniere romane în Masivul Cârnic. Versanţii dezgoliţi ai masivelor Cârnic şi Cetate poartă urmele încă vizibile ale exploatărilor superficiale şi ale celor subterane. Cele mai vechi urme datează din Epoca Bronzului. 2008.
-
-
Urme ale unor exploatări miniere romane în Masivul Cârnic. Versanţii dezgoliţi ai masivelor Cârnic şi Cetate poartă urmele încă vizibile ale exploatărilor superficiale şi ale celor subterane. Cele mai vechi urme datează din Epoca Bronzului. 2008.
-
-
Galerii romane în Masivul Orlea. Secţiunea trapezoidală este particulară sitului minier Roşia Montană. Pe pereţi se observă urmele clare ale uneltelor folosite la săparea galeriilor şi alte semne, precum lăcaşele pentru opaiţ sau fronturile de înaintare în stâncă. În subteranul Roşiei Montane au fost identificate galerii romane care însumează mai mult de 7 km, dintr-un total de circa 150 km.
-
-
Galerii romane în Masivul Orlea. Secţiunea trapezoidală este particulară sitului minier Roşia Montană. Pe pereţi se observă urmele clare ale uneltelor folosite la săparea galeriilor şi alte semne, precum lăcaşele pentru opaiţ sau fronturile de înaintare în stâncă. În subteranul Roşiei Montane au fost identificate galerii romane care însumează mai mult de 7 km, dintr-un total de circa 150 km.
-
-
Caverne artificiale în zonele de exploatare din masivele Cârnic şi Cetate. Exploatările din perioada medievală şi modernă au atins pe alocuri proporţii monumentale, cu vaste camere de extracţie – corănzi – a căror dezvoltare verticală atinge chiar şi 300 m.
-
-
Camera motorului din Puțul Cetate, 1910. Face parte din sistemul de lucrări subterane și construcții și amenajări de suprafață realizate începând cu jumătatea secolului al XIX-lea, care cuprind clădirile administrative și atelierele exploatării miniere, fabrica de procesare a minereului de la Gura Roșiei, calea ferată îngustă și planul înclinat. 2008. ⓒIvan Rous
-
-
Imagine de ansamblu a zonei centrale. Roșia Montană.
-
-
Imagine de ansamblu a zonei centrale. Roșia Montană. ⓒSebastian Florian
-
-
Gospodării cu anexe agricole în zona Masivului Văidoaia (nr. 423 și 437). Casa și anexele gospodărești sunt legate prin poarta mare de zid, alcătuind un front opac, masiv către spațiul public. În curtea casei nr. 437 s-a filmat nunta din filmul „Nunta de Piatră”, regizat de Mircea Veroiu.
Ambele case au trecut în proprietatea operatorului minier, au fost abandonate și se degradează în ritm alert, 2010.
-
-
Gospodării cu anexe agricole în zona Masivului Văidoaia (nr. 423 și 437). Casa și anexele gospodărești sunt legate prin poarta mare de zid, alcătuind un front opac, masiv către spațiul public. În curtea casei nr. 437 s-a filmat nunta din filmul „Nunta de Piatră”, regizat de Mircea Veroiu.
Ambele case au trecut în proprietatea operatorului minier, au fost abandonate și se degradează în ritm alert, 2010.
-
-
Locuință de tip rural.
-
-
Locuință de miner
-
-
Locuință de miner
-
-
Șură