RDW

State Baloșin

Pe Bd. I.I.C. Brătianu, actual N. Bălcescu, la sfârșitul anilor 1930, erau trei imobile realizate de State Baloșin: Creditul Minier, Blocul Wilson și Blocul Pherekyde, cel de-al patrulea blocul Leonte nu a mai fost construit.

Pe Bd. I.I.C. Brătianu, actual N. Bălcescu, la sfârșitul anilor 1930, erau trei imobile realizate de State Baloșin: Creditul Minier, Blocul Wilson și Blocul Pherekyde, cel de-al patrulea blocul Leonte nu a mai fost construit.

Imobilele Wilson, Creditul Minier și Pherekyde, de pe Bd. N. Bălcescu, sunt clădiri-reper ale Bucureștiului, numărându-se printre cele mai cunoscute lucrări ale arhitectului State Baloșin (1885-1953). În ciuda unei cariere bogate, ce s-a desfășurat pe o perioadă de aproape 40 de ani, și cu toate că imobilele sale sunt ușor de reperat, întrucât purtau înscris într-un colț al fațadei numele său, informațiile despre arhitect sunt în continuare puține.

State Baloșin1 s-a născut pe 16 septembrie 18852, în satul Negoiești, județul Mehedinți, „fiind cel mai mic dintre cei 11 copii ai unei familii de țărani. Cursul primar l-a absolvit în comuna Baia de Aramă, iar liceul la Craiova, unde era bursier și pedagog, dând lecții pentru a se putea întreține. Hotărât să progreseze prin propriile puteri, a plecat la București să studieze la Școala Superioară de Arhitectură, fiind în același timp impiegat la Ministerul de Finanțe, pentru a se putea întreține. A obținut diploma în 1915. 

Nu a fost căsătorit și nu a avut copii. Muncind fără preget în Ministerul de Finanțe, unde a dat dovezi de pricepere și inițiativă. A început ca simplu desenator, apoi a fost conductor arhitect, sub-șef, șef de secție, șef de serviciu, inspector al arhitecturii, sub director și începând din 1940 director, până în 1945, când a fost pensionat, însă și-a exercitat profesia până la începutul anilor 19503.

Nu a uitat lipsurile și mizeria prin care a trecut în copilărie, nu a uitat opincile de porc, degerăturile și frigul, nu a uitat nici turta cu ceapă din săcuiul cu cărți, hrana de toate zilele cu care a învățat în cursul primar, ci a ajutat pe cei lipsiți de posibilități din Ministerul de Finanțe și din afară”.

„Ca arhitect a elaborat pentru Ministerul de Finanțe: sedii ale unor administrații financiare, ale unor percepții și vămi, casa de odihnă a salariaților din Ministerul de Finanțe, iar în afara ministerului a lucrat tot pentru instituții de stat precum: Casa Construcțiilor, diferite primării din provincie, a realizat planurile ambasadei din Sofia, planul de sistematizare a orașelor Turnu-Severin și Galați, monumente ale eroilor din primul război mondial” printre care amintim: monumentul de la Mateiaș (împreună cu arh. D. Ionescu-Berechet), monumentul eroilor de la Cerna din parcul orașului Turnu-Severin, monumentul eroilor de la Slobozia-Vlașca, mausoleul eroilor din Giurgiu, monumentul Declarației de la Padeș etc..

„Ca arhitect particular a realizat în țară 50 de case dintre cele 300 proiectate pentru muncitorii Societății ASTRA, la Brașov, 5 blocuri de locuințe tip muncitoresc pentru lucrătorii de la Fabrica de hârtie din Prundul Bârgăului – Bistrița și la fel pentru Fabrica de hârtie din Bușteni, multe alte locuințe în țară”, printre care amintim și cele realizate pentru familia sa la Padeș, la Craiova și vila de la Băile Herculane.

În București a proiectat, în același timp, atât locuințe unifamiliale sau mici extinderi, cât și imobile de locuințe colective de 6-11 etaje, majoritatea realizate împreună cu antrepriza L și K Schindl, 80 de case pentru funcționari în Parcul Elefterie, 10 locuințe pentru funcționari în Parcul Bonaparte etc… 4

State Baloșin a reușit să dea arhitecturii sale o expresie modernă, adesea complexă, nuanțată cu rafinament. Clădirile sale demonstrează o maturitate în gândire, păstrând însă elemente ale unei tradiții estetice. A abordat atât stilul neoromânesc, cât și stilul modern, care a fost asimilat cu ușurință de arhitect. Clădirile-reper pentru Capitală proiectate de State Baloșin în prima jumătate a anilor 1930 sunt întruchipări reprezentative ale modernismului. Amplasate pe principalele bulevarde ale Bucureștiului, ele sunt dominate de valențele curentului modernist, contribuind la ridicarea valorii estetice, funcționale și compoziționale ale arterelor pe care sunt situate. Se remarcă modul de utilizare al geometriei verticale și orizontale a parcelelor existente pe bulevardele Magheru-Bălcescu și Calea Victoriei, axe majore în compoziția urbană a Bucureștiului.

Blocul Creditul Minier, Bd. N. Bălcescu 16 colț cu strada Batiștei 1-3 (72 de apartamente), construit în 1933, este un „imobil rezidențial cu magazine la parter – un program tipic pentru arhitectura cubistă. Care, la sfârșitul anilor ‘30, a definitivat forma axei nord-sud. Un volum de colț mai înalt (pentru a semnala intersecția cu o stradă laterală) – accent repetat în lungul bulevardului și detaliile Art Deco temperează angularitatea unei linii moderniste prea intransigente”.5

Wilson Palace sau Imobilul Creditul Rural, Bd. Bălcescu 25 colț cu strada Dem. Dobrescu 13 (120 de apartamente): „Mai puțin explicită după modificarea elementului de colț avariat de cutremur în 1977, arhitectura acestui imobil de apartamente, magazine și birouri a consolidat în epocă formula clădirii de intersecție, flatând poziționarea pe două străzi cu un accent vertical mai înalt”.6

Amintim și blocul Pherekyde, Bd. Bălcescu 24 (120 apartamente), monument istoric, Palatul Colței, Bd. I. I. C. Brătianu colț cu strada Ion Ghica (1935), Palatul Alimănișteanu, Bd. Brătianu colț cu Strada Doamnei, Cișmigiu Palace, Intr. Victor Eftimiu 9 (1933) Blocul Berceanu, str. Brezoianu 29A (60 de apartamente și garsoniere – 1933), Blocul General Algiu, str. Brezoianu 29 C colț cu Intr. Rigas (40 de apartamente – 1933), Palatul Băncii Sindicatului Agricol Ilfov, Calea Victoriei 58-64 și Strada Academiei 35-37 (1936), imobilul de pe strada Ion Câmpineanu 22 sau cel de pe Bulevardul Dinicu Golescu 9A.

Reclamele imobiliare ale epocii din ziarul Universul prezentau avantajele și satisfacția locuirii în „grandiosul appartement palace” din strada Wilson sau în blocurile Algiu, Cișmigiu Palace ce au „poziție unică și perspectivă excepțională”, prăvălii spațioase cu subsoluri, apartamente, mici și mari, garsoniere cu bucătării pentru birouri și locuințe. Confort ultramodern, izolație contra sgomotului, balcoane la toate apartamentele, toate dependințele, garaje, parchete, băi, calorifer, creamatoriu pentru gunoaie, spălătorii mecanice, electricitate, gaz aerian, ascensoare de persone și de mărfuri. Prețuri convenabile începând de la 225.000 lei sau 175.000 lei”.

 

State I. Baloșin a fost membru în Societatea Arhitecților Români, în Corpul Arhitecților și în Colegiul Arhitecților Români. În testamentul său7 arhitectul a lăsat întreaga bibliotecă și arhivă de proiecte Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, „în calitate de moștenitor testamentar i se cuvin următoarele bunuri: un dosar plan Ministerul de Finanțe, un dosar Administrația Sector II, București, 469 suluri diferite planuri8, 103 dosare cu planuri și acte diferite, 641 cărți, reviste și broșuri diferite, care toate compuneau biblioteca defunctului”.

 

NOTE: 

1.Informațiile provin din memoriul redactat în anul 1956 de State Popescu, nepotul arhitectului, pus la dispoziția revistei ARHITECTURA, împreună cu fotografii de epocă, prin amabilitatea doamnei Cristina Russu.

2. Carnetul de membru al Colegiului Arhitecților Români nr. 451/1933.

3. Carnetul de membru al Colegiului Arhitecților Români nr. 451/1933 era vizat în anii 1948 și 1949.

4. Timpul scurt avut la dispoziție pentru cercetarea acestui subiect nu a permis realizarea unei documentări detaliate a tuturor clădirilor realizate de arhitectul State Baloșin în București. Enumăr aici numai câteva dintre clădirile sale: str. Barbu Delavrancea 21, str. Armenească 37, str. Popa Tatu 53, str. Popa Petre 14, Parcul CFR Țărușanu 13, str. Romei 43bis-45, str. Cobălcescu 44, str. Washington 13, strada Haga 3, 7, 9, str. Tufișului 4, str. Arhiereu Calist 22, str. av. Mircea Zorileanu lot 32, Bd. Basarab 9, str. Sovata 25, Mihail Cornea 4, Parcul Ferdinand str. C 23, str. Gl Angelescu 107, str. Carol Davila 80, Societatea Reconstrucția, Calea Victoriei 2-4, str. Ceres 12, Parcul Cornescu, strada A nr. 14, str. Sârbească 8, str. Luterană 27, Parcul Principele Carol, str. av. Petrescu 12, Mihai Vodă 44, str. dr. Grigore Mora 28, str. Banat 1, Calea Moșilor 25, str. Stupinei 21, Bd. Ghica 328, Parcul Doamna Oltea, Aleea C, parcela 146, str. Paleologu 20, str. Gherase 70, str. dr. Leonte 2, str. Pitar Moși 21, str. Vasile Conta 20.

5. București, arhitectură și modernitate. Un ghid adnotat, Mariana Celac, Octavian Carabela, Marius Marcu-Lapadat, Editura Simetria, București, 2005,

p. 54,

6. București, arhitectură și modernitate. Un ghid adnotat, Mariana Celac, Octavian Carabela, Marius Marcu-Lapadat, Editura Simetria, București, 2005,

p. 56.

7. Certificat de moștenitor, Notariatul de Stat al Capitalei R.P.R., Raionul Gh. Gheorgiu-Dej, dosar 512/1953, document pus la dispoziția revistei ARHITECTURA prin amabilitatea doamnei Cristina Russu.

8. Arhiva State I. Baloșin donată de arhitect în anul 1954 Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” nu a fost disponibilă pentru cercetare.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog