RDW

Vecinătatea, ca trecere de la spațiul geometric la spaţiul social

P1210672

Vecinătatea este anterioară oraşului și e legată de sedentarizarea unei populaţii (pe de o parte – vecinătatea teritorială), dar și de „conlocuirea” unui spațiu, ca proximitate – etimologia englezescului neighborhood fiind cea a „locuitorului de lângă cineva”, similară ca sens latinului vicinus/vicus1. O situaţie sau o calitate (ca în definirea matematică a echidistanței față de un punct dat), termenul denumeşte apoi un teritoriu „ocupat” în acest mod, al gregarităţii – poate un teritoriu divizat în părți contigue, dar și populaţia ce îl locuieşte astfel.

În Dicţionarul Merlin-Choay2, termenul de vecinătate (voisinage, în sens de însuşire) este pus în directă legătură cu cel de quartier – parte a teritoriului unui oraş, cu „fizionomie” proprie și caracterizată de trăsături distincte ce îi conferă individualitate. Factorii de diferenţiere pe care îi indică Maurice Imbert (autorul articolului despre cartier) pot fi:  topografia, perioada de construire/constituire, caracteristicile arhitecturale, urbanistice ori istorice, tipologia dominantă a locuinţelor, funcţiunea dominantă, repartiţia grupurilor socio-economice, uneori separaţia etnică. El subliniază însă, în legătură cu accepţiunea termenului de cartier, de „populaţie care locuieşte într-o parte a oraşului”, că „realitatea sociologică a cartierului e complexă și controversată”.

Vecinătatea și cartierul se re-întâlnesc în definirea „unităţii de vecinătate” ca fiind „cartierul de locuinţe cu echipamentele sale de folosinţă cotidiană”. Aşa cum poate nu ne-am aştepta, „unitatea de vecinătate”  (neighborhood unit) apare în 1929, ca un concept promovat de Regional Plan Association, pentru New York. Este apoi folosită sistematic în noile oraşe britanice, ca având 2.000-4.000 locuinţe și fiind separată de alte vecinătăţi prin căi majore de circulaţie și prin spații plantate. Este utilizată și în noile (pe atunci) cartiere suedeze sau sub titulatură de raion – de până la 40.000 locuitori – în URSS (de unde importul…), dar și amplificată la mari dimensiuni în jurul Amsterdamului (de până la 100.000 locuitori). (…)

Citiți textul integral în numărul dublu 4-5 / 2014 al Revistei Arhitectura

Note:

1 Dicţionarele de limba engleză includ, de altfel, firesc, și vicinity.

2 Dictionnaire de l’Urbanisme et de l’Amenagement, PUF, 1988, p. 556.

foto: Liviu Ianăș

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog