alege_allplan

Reședința Ștefan Minovici din Popa Rusu nr. 24

© Dincolo de fațade. https://www.facebook.com/dincolodefatade

© Dincolo de fațade. https://www.facebook.com/dincolodefatade

Familia Minovici, istoria medicinei și cea a arhitecturii din București au câteva lucruri în comun, fie că este vorba de muzeeleînființate de Nicolae Minovici și Dumitru Furnică Minovici, de clădirea Institutului de Medicină Legală (demolată în anii 1980) sau de colecțiile de specialitate și bibliotecile personale donate facultăților de Medicină și Farmacie din București.

Dintre toate reședințele Minovici din București, casa lui Ștefan Minovici are o poveste diferită. Dacă, în 1904, Nicolae Minovici construia vila cu clopoței de la Băneasa, iar în 1913, fratele său mai mare, Mina Minovici, își făcea casa din strada Prelungirea Lucaci, ambele realizate după planurile arhitectului Cristofi Cerchez2, și în 1941 nepotul Dumitru Furnică Minovici inaugura vila în stilul „goticului terțiar englezesc sau stilul Tudor”3, după planurile arhitectului Enzo Canella4, clădirea somptuoasă din strada Popa Rusu era zestrea soției lui Ștefan Minovici.

Vila de sfârșit de secol al XIX-lea din strada Popa Rusu, numărul 24, este situată într-o „plasă de străduțe aproape neschimbate în rânduiala lor de peste 100 de ani. „Din cele cu patru fațade în stil neoclasic, retrasă de la stradă, într-o curte cu arbori bătrâni. Prin anii 1950-1960, aici au fost redacția revistei Cultul Mozaic și o bibliotecă a comunității evreiești. Apoi, mica firmă a dispărut, vila cu luminator și-a schimbat stăpânul, a fost restaurată, vopsită într-un ocru la modă, din care se detașau ornamentele, multe și bogate, balcoane, stâlpi, baluștri, vase, toate zugrăvite în alb. Prețul plătit? Copacii din grădină, scoși din rădăcini. Și anul construcției, scris în cifre romane, MDCCCXCIV5, șters de pe fronton (…) stilul casei fiind eclectic, cu un repertoriu decorativ preluat din stilul Ludovic al XVI-lea. Astfel restaurată, după un timp, casa a fost din nou părăsită, ca atâtea altele în București, probabil în așteptarea finalului unui proces sau, după unii investitori fără scrupule, în așteptarea nimicirii. E uluitor cât de repede se degradează o casă abandonată.”6

Autorizația de construcție

 În iulie 1892, Dumitru T. Dobrescu, profesor de limbile română, greacă și latină la Seminarul Nifon7, primea autorizație de construcție în strada Popa Rusu, numărul 18 (actual 24)8. “Pe un teren în suprafață de 1.065 mp sunt două corpuri de case. I-ul format din subsol: având calorifer, două cămări, hol, bucătărie, o cameră de servitori, la parter: cinci camere, hol, bae, pod. II corp în curte: garaj, magazie, spălătorie, o cameră de servitori, două pivnițe și pod.”9 Planurile sunt semnate de arhitectul R. Nedelescu. Pe 18 septembrie 1904, Victoria, fiica profesorului Dumitru T. Dobrescu și a Teodorei (n. Mironescu), se căsătorea cu Ștefan Minovici10. Această proprietate din București, împreună cu moșia de la Morăști, județul Argeș11, unde, în 1928, soții Minovici vor construi o reședință de vacanță12, făceau parte din dota13 Victoriei Dobrescu.

Donația Victoria și Ștefan Minovici 

În anul 1961, văduva lui Ștefan Minovici, Victoria Minovici, donează clădirea din strada Popa Rusu 24 Facultății de Farmacie din București pentru crearea unei case de cultură a studenților14, cum reiese din  actul de donație nr. 2736/26.10.1962, emis de Notariatul de Stat al RPR și Regiunii București, imobilul aparține Asociației Medicale Române15.

Asociația Medicală Română a ales să onoreze actul de donație al familiei Minovici, însă fără să încerce să găsească soluții și resurse pentru continuarea lucrărilor de consolidare și restaurare ale clădirii și corectare a intervențiilor deja realizate. Lipsa fondurilor, a iniţiativei şi a perseverenţei din partea Asociației Medicale Române (AMR), dar şi diferite probleme juridice au determinat amânarea pe termen nelimitat a continuării lucrărilor de consolidare şi restaurare a casei Ștefan Minovici, monument istoric.

În 1999 

Revista Casa Lux15 prezenta vila Ștefan Minovici în articolul „Un palat în centrul Bucureștiului. E de închiriat”. În fotografiile de acum 15 ani, realizate înainte de începerea „lucrărilor de consolidare”, se pot observa: decorația parietală, coloanele de stucco marmură, oglinzile originale încastrate în rame bogat decorate și luminatorul de mari dimensiuni. În fiecare colţ de fotografie este un detaliu de pictură, de vitraliu, de element decorativ în ronde-bosse, de candelabru, de plafon pictat și decorat în stuc, care îți atrage atenția.

Clădirea din strada Popa Rusu, numărul 24, are demisol, hoch parter şi pod, planşee din lemn şi din grinzi metalice16 și aparţine arhitectural eclectismului. Elevaţiile sunt decorate cu elemente cu influenţe baroce și neoclasice, ferestrele fiind marcate de coloane cu capiteluri compozite adosate.

Din vestibul, a cărui scară de marmură este încadrată de coloane din stucco marmură în nuanțe de verde, se ajunge în holul central, bogat ornamentat cu reliefuri turnate, sub forma unor ghirlande şi putti din stuc. Holul este ritmat de ancadramentele din stuc ale ușilor, fiind odinioară acoperit cu un luminator vitrat, al cărui ecleraj probabil colorat, intensifica aspectul decorației.

Încăperile sunt organizate după moda epocii în jurul holului central. Interioarele casei Ștefan Minovici aveau finisajele specifice sfârșitului de secol al XIX-lea: plafoane decorate în stuc, scară de marmură, vitralii, parchet din diferite esenţe de lemn, candelabre, releliefuri turnate, profile din ipsos trase sau turnate, lambriuri de lemn. Stucaturile împodobeau, după gustul epocii, toate interioarele, iar plafoanele saloanelor aveau, până nu de mult, picturi în stil academist cu scene alegorice sau motive vegetale diferite de la o încăpere la alta, iar pereţii erau decoraţi cu panouri stucate, uşile celor cinci saloane au ancadramente realizate în ronde-bosse.

15 ani mai târziu 

Rezultatul strategiei alese de Asociația Medicală Română se poate vedea în fotografiile DINCOLO DE FAȚADE17. În numărul 1/1999 al revistei Casa Lux18 se specifica „vila se închiriază contra renovare. Pentru o anume perioadă de la data semnării contractului (10 ani, de exemplu), chiria va fi stabilită la un preț modic (400-500 dolari lunar). După expirarea acestui termen, chiria va fi stabilită la prețul zilei. Atât perioada în care se va plăti chiria minimă, cât și valoarea acestei chirii sunt negociabile”.

Reședința Ștefan Minovici are certe valori memoriale, artistice şi tehnice, mult diminuate însă de starea precară în care se află. Clădirea prezintă deficienţe structurale și necesită intervenţii complexe şi complete, mai ales de conservare şi restaurare.

Încă din anul 2010, atât Uniunea Arhitecților din România, prin Observatorul urban, cât și Active Watch – Agenția de monitorizare a Presei au depus cereri repetate către Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național a Municipiului București, Direcția Patrimoniu Cultural din Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Arhivele Naționale, prin care se cerea clasarea ca monument istoric a imobilului din strada Popa Rusu, nr. 24, proces încheiat cu succes în ianuarie 201319.

 

A.N.R.-D.M.B, Fond P.M.B. Tehnic, Dosar 57/1892

DSC00876

 

© Casa Lux nr. 1/1999, p. 94-96.

 

NOTE

1 Muzeul de Artă Populară „Nicolae Minovici”, Muzeul de Artă Veche Apuseană „ing. Dumitru Furnică-Minovici“.

2 Oana Marinache, Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din București, Ed. ACS, București, 2012, p. 18. De altfel, arhitectul Cristofi Cerchez proiectează și extinderea Institutului de Medicină Legală din 1914.

3 Muzeul de Artă Veche Apuseană. Cartografia unei perseverențe, Ing. Dumitru Furnică-Minovici, în vol. Familia Minovici: univers spiritual, Adrian Majuru, Ed. Institutul Cultural Român, București, 2005, p. 166.

4 Adrian Majuru, Familia Minovici: univers spiritual, Ed. Institutul Cultural Român, București, 2005, p. 30.

5 Probabil lucrările de construcție s-au încheiat în anul 1894.

6 Victoria Dragu Dimitriu, Doamne și Domni la Răspântii bucureștene – Cu Mărgărita Iuca și Ecaterina Iuca la Răspântia de la Popa Rusu, Ed. Vremea, București, 2008, p. 283.

7 D.T. Dobrescu, profesor, strada Popa Rusu 30, Anuarul Bucureșcilor, 1900, Institutul de arte grafice Göbl, p. 336 – v. Vasile I. Lipan, Ștefan Minovici luptător pentru o cauză nobilă, Ed. Farmaceutică, București, 2008, p. 36.

8 A.N.R.-D.M.B, Fond P.M.B. Tehnic, Dosar 57/1892, fila 213.

9 A.N.R.-D.M.B, Fond Cărți Funciare, Proces-verbal nr. 11635 din 29 iulie 1940 și Partea I-a și Partea a II-a privind imobilul din strada Popa Rusu nr. 30 (nr. 24 actual).

10 Fiica lui Dimitrie Dobrescu și a Teodorei (născută Mironescu) Victoria (Viorica) s-a născut pe 25 august 1881, în București (foto dreapta). A murit în 1963.

11 Astăzi, satul Morăști face parte din comuna Cepari, județul Argeș.

12 Conacul de la Morăști a fost cel mai probabil proiectat tot de arhitectul Cristofi Cerchez, v. Vasile I. Lipan, Ștefan Minovici luptător pentru o cauză nobilă, Ed. Farmaceutică, București, 2008, p. 39,

13 Aparținând doamnei Viorica Șt. Minovici, năcută D. Dobrescu, domiciliată în strada Al. Macedonski nr. 6, proprietară în virtutea actului dotal ce s-a constituit la căsătoria cu Ștefan Minovici, cu act autentificat de Tribunalul Ilfov sub nr. 7651 din 15 septembrie 1904 și transcris sub nr. 343 din 15 septembrie 1904 în registrul de foi dotale al aceluiași tribunal.

14 Vasile I. Lipan, op.cit, p. 41.

15 Asociația Medicală Română este „o organizație profesională și științifică a medicilor și a altor specialiști cu pregătire superioară (biologi, chimiști, biofizicieni, ingineri etc.) ce își desfășoară activitatea în asistență, învățământ și în cercetarea medicală din România. Asociația, prin acțiunile ei susține drepturile membrilor săi și dezvoltă și noi resurse pentru îmbunătățirea stării sănătății publice. Ea se adresează medicilor și specialiștilor din toate domeniile și își propune să își aducă aportul la ridicarea nivelului lor profesional, la găsirea unor noi terapii și la dezvoltarea cercetării științifice în domeniile medicale”.

16 Casa Lux nr. 1/1999 p. 94-96.

17 A.N.R.-D.M.B, Fond P.M.B. Tehnic, dosar 57/1892, fila 197-201.

18 https://www.facebook.com/dincolodefatade

19 Casa Lux nr. 1/1999, p. 94.

20 Ordin nr. 2120 din 28 februarie 2013 al ministrului culturii privind clasarea în Lista Monumentelor Istorice, grupa valorică B, a imobilului din str. Popa Rusu nr. 24, sectorul 2, Bucureşti, M. Of. nr. 192/5 apr. 2013.

21 Vasile I. Lipan, op.cit, p. 5-34.

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog