RDW

„Cartier pentru Justiție” – Studiu de amplasament realizat de UAUIM

Simulări aeriene ale propunerilor de amplasament pentru „Cartierul pentru Justiție”. Sursa: lect. dr. arh. Radu-Petre Năstase, ilustrare 3D©Atelier Vitec - fig. 1

Simulări aeriene ale propunerilor de amplasament pentru „Cartierul pentru Justiție”. Sursa: lect. dr. arh. Radu-Petre Năstase, ilustrare 3D©Atelier Vitec – fig. 1

Ministerul Justiției a solicitat Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București identificarea unor amplasamente optime, care să întrunească condițiile de funcționalitate și de reprezentativitate firești pentru o instituție fundamentală a statului de drept. Se dorește construirea în viitor a unui „Cartier pentru Justiție” care să grupeze într-un mod coerent, facil şi reprezentativ următoarele instituții: Curtea de Apel București, Judecătoriile Sectoarelor 2 și 5, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Consiliul Superior al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Institutul Național al Magistraturii, Inspecția Judiciară.

După stabilirea sitului, Ministerul Justiției a solicitat UAUIM realizarea unui proiect studențesc – concurs pentru anul V al Facultății de Arhitectură din UAUIM, numit „Cartier pentru Justiție”. Ansamblul arhitectural urmărea un răspuns optim la condițiile de funcționalitate și de reprezentativitate firești pentru instituțiile fundamentale ale statului de drept. Tema de proiectare a generat diverse propuneri cu o mare varietate de soluții. În imagini sunt exemplificate trei dintre proiectele propuse.

„Cartier pentru Justiție” face parte dintr-un complex de proiecte post-revoluţionare ce include o sală de concerte, spaţii administrative, centru de afaceri, zone verzi şi de agrement, și propune un nou spațiu public, reprezentativ pentru Bucureşti.

Ținând cont atât de importanţa funcţiunilor la nivelul oraşului, cât și de cerinţele complexe legate de amplasament, a fost ales situl. Acesta trebuie să suporte dezvoltarea unui proiect de o asemenea anvergură. Astfel, după determinarea suprafeţei de teren necesare, s-au stabilit criteriile prioritare pentru identificarea terenurilor din Municipiul București care răspund nevoilor specifice programului funcțional. Cele mai importante au fost: situarea în perimetrul central al Capitalei, contactul direct cu un bulevard sau cu o piață urbană cu valoare arhitectural-urbanistică și cu statut de reprezentativitate, existența unei suprafețe de teren libere de construcții de minimum 4 hectare, care să nu necesite demolări, acestea având o percepție negativă în conștiința publicului bucureștean, terenul trebuie să se afle preponderent în domeniul privat al statului sau al Municipiului București. Pornind de la aceste criterii, au fost identificate trei terenuri care răspund consistent acestor cerințe:

Fig. 1 Fostul amplasament al Operei Române, situat de-a lungul Bd. Unirii (10,71 hectare). Terenul a constituit, în anii 1980, obiectul unor operațiuni ample de demolare în vederea construirii Operei Române.

Fig. 2 Terenul aflat între Academia Română și Parlamentul României (8,92 hectare). Terenul este liber de construcții ca urmare a demolărilor din anii 1980 pentru realizarea noului Centru Civic al Municipiului București. Cu excepția aleii de acces la Casa Academiei Române, terenul a rămas neamenajat, fiind acoperit cu o vegetație spontană.

Fig. 3 Fostul amplasament al Muzeului Național de Istorie, pe Splaiul Independenței (8,59 hectare). Anterior amplasării aici a clădirii Muzeului Național de Istorie din anii 1980, terenul a avut folosința de hipodrom.

Cele trei amplasamente au fost analizate în funcție de: poziționarea față de zona centrală și relația cu alte zone funcționale (reprezentativitatea, vecinătatea cu alte funcțiuni ale Ministerului Justiției, gradul de accesibilitate publică), caracteristicile amplasamentului (conformare, utilități existente), caracteristici legate de eficiența economică a investiției (posibilitatea etapizării investiției; costurile de echipare; exproprieri și probleme juridice). A rezultat faptul că, deși toate cele trei amplasamente îndeplinesc condițiile necesare pentru realizarea „Cartierului pentru Justiție”, situl aflat pe Bulevardul Unirii a întrunit cele mai multe avantaje în urma analizei comparative.

Toate aceste amplasamente au un potențial similar pentru a susține dezvoltarea unui „Cartier pentru Justiție”, existând totuși argumente care recomandă, cu prioritate, amplasamentul din Bulevardul Unirii. Sintetic, avantajele acestuia sunt următoarele: situarea într-o zonă reprezentativă a orașului și contribuția ca, printr-o investiție publică, centrul municipiului București să se dezvolte spre zona de sud-est, al cărei potențial este mai puțin folosit; apropierea de Tribunalul București tinde să încurajeze formarea unui district de justiție; o mai bună accesibilitate, din perspectiva transportului în comun de mare capacitate.

Pentru definirea suprafeţei necesare funcţionării „Cartierului pentru Justiție” au fost luate în considerare suprafețele și obiectivele solicitate de către autoritatea contractantă, rezultând un total orientativ de suprafețe construite desfășurate supraterane de 116.000 mp plus 25% subsoluri. Cum procentul maxim de ocupare a terenului, în conformitate cu PUG București, este de 75%, iar coeficientul maxim de utilizare a terenului este recomandat a se încadra în limita de 4,5, regimul de înălțime nefiind limitat în cazul de față (cu condiția elaborării unui PUZ special), s-a indus suprafaţa minimă necesară construirii „Cartierului pentru Justiție”. În urma acestei estimări, s-a preconizat rezervarea pentru „Cartierul pentru Justiție” a unei arii de  aproximativ 4 hectare din suprafața estimată a terenului ales (fostul amplasament al Operei Române) de 10,71 hectare, restul terenului urmând să se aloce celorlalte obiective de investiții publice de interes național sau local cuprinse în proiectul primăriei.

Realizarea acestui proiect presupune eforturi considerabile deoarece intervenția în situl propus trebuie să se situeze la nivelul celor mai înalte ambiții și în rangul vocațiilor urbane proprii orașului București în acest moment.

Acest articol are la bază studiul de amplasament realizat la cererea Ministerului Justiţiei de către Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting (Rector – prof. dr. arh. Zeno Bogdănescu; manager general – prof. dr. arh. Emil-Barbu Popescu). Colectiv de elaborare: șef proiect – conf. dr. arh. Tiberiu Florescu, manager de proiect – lect. dr. arh. Radu-Petre Năstase; proiectanți – prof. dr. arh. Constantin Enache, drd. arh. Andreea Dalimon, arh. Antonela Roșu, dr. arh. Andrei Mitrea.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog