RDW

Someș Delivery

© Radu Pădureanu

© Radu Pădureanu

Râul Someș, deși traversează marile cartiere și centrul orașului, este insuficient utilizat și este văzut, mai degrabă, ca un canal sau ca o limită urbană. Se află undeva la marginea hărții mentale colective. Intenția noastră nu este nouă – dar extinderea dincolo de arhitectură și urbanism (peisagistică, sociologie, antropologie, mediu, ecologie, educație, evenimente) și interesul tot mai mare al administrației și al unor ONG-uri fac ca demersul să fie mai asumat acum decât în trecut.

Pentru a înțelege cât mai bine contextul complex al curgerii Someșului prin oraș, am decis să ne axăm în fiecare an pe un alt tronson. La această primă ediție am ales unul central, între podurile Horea și Napoca, pentru vizibilitate, dar și fiindcă ridică o serie de probleme de accesibilitate și legătură între părți importante din oraș: Parcul Central, centrul istoric și Cetățuie.

Fiindcă este un eveniment temporar, am putut să testăm și să experimentăm dezinvolt posibile soluții de dezvoltare și utilizare altfel impredictibile și, de aceea, am considerat esențială implicarea riveranilor, locuitori și instituții.

Acestea au fost ideile declanșatoare pentru prima ediție, episodul-pilot Someș Delivery.

Ce am reușit să facem în această ediție

Studiul social și ancheta antropologică, realizate de studenți ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială ghidați de profesorii lor, le-am comandat pentru a înțelege mai bine relația riveranilor cu râul. Informațiile și concluziile sunt în curs de sintetizare.

Proiectul a prins contur printr-un concurs de idei pentru Someș, care a permis oricui era interesat să se exprime. Ideile selectate au fost diverse: intervenții de design urban și instalații, ateliere pentru copii și adulți, evenimente și performance-uri care au animat timp de două zile malurile râului. (Mai multe detalii, pe somesdelivery.ro.)

În campania de igienizare a tronsonului i-am avut ca parteneri pe Zero Waste Romania. Curățarea s-a dovedit însă ineficientă, fiindcă deșeurile curg constant din amonte. Ca urmare, cei de la ZWR au lansat un proiect pe doi ani, pentru întreg râul, în care vor lucra cu 17 administrații locale pentru a curăța Someșul Mic.

Intervenția noastră, un pavilion cu terasă pe malul râului, a semnalat câteva neajunsuri importante ale zonei: lipsa unei conexiuni mai directe între centrul istoric și zona de loisir și belvedere a Cetățuii, lipsa accesului sigur și comod a spațiului verde de la nivelul albiei minore a râului și slaba utilizare a spațiului verde de la nivelul străzii.

Pavilionul a reprezentat și un semnal al evenimentului și a găzduit prezentări, ateliere și dezbateri, o expoziție care explica tot demersul proiectului. Fiind realizat dintr-o structură modulară de schelă, a oferit noi perspective asupra râului și a întregii zone. Corpul detașat al pavilionului le-a deschis clujenilor accesul spre o peninsulă la nivelul apei.

Terasa a activat zilnic zona verde cu alte ateliere și spectacole, iar Atelier Café, un local îndrăgit din Cluj, a asigurat barul și programul muzical din fiecare seară.

Implicarea riveranilor a produs efecte neașteptate. Am descoperit că nu există o comunitate formată aici, dar e în curs de formare, poate chiar și cu acest prilej. Și instituții din zonă au răspuns proiectului nostru. Opera Maghiară a deschis spațiul dinspre Someș, găzduind activități și animându-l cu un spectacol propriu. Împreună cu Universitatea Tehnică, au deschis, la propunerea noastră, un nou traseu pietonal între Podul Elisabeta și Str. Barițiu, prin curțile celor două instituții.

Reușitele proiectului

Am activat și animat mai multe spații de pe tronson. Intervenția a fost omogenă, așa că fluxul publicului a fost constant și bogat de-a lungul acestuia prin marcarea zonelor cu potențial, prin proiectele din concurs și intervenția noastră.

Someș Alley, proiectul asociației YAA+Cs, a pilotat o alee de-a lungul apei; intervenția lor e folosită și în prezent. Cărarea XO, realizată de Ana Felvinczi, a deschis explorarea peninsulei din zona Astoria.

Pentru ambele proiecte, cât și pentru corpul din pavilion care permitea accesul sigur la peninsulă am obținut, în premieră, un aviz favorabil din partea A.N. Apele Române pentru intervenții temporare.

Un mare impact l-a avut proiectul Podul Elisabeta: trecut și prezent. Echipa acestui proiect a marcat numele Podului Elisabeta desupra accesului dinspre parc, singurul pod monument istoric din Cluj, și a postat un info-totem care spune povestea Aleii Elisabeta, care făcea odinioară legătura cu Cetățuia. Intervenția este încă prezentă și o dorim permanentă.

Prima deschidere oficială a gardului dintre două instituții, Opera Maghiară și Universitatea Tehnică, este încă un mare pas realizat spre o mai bună relaționare cu Someșul și testarea unui traseu pietonal nou și dorit în oraș.

Concluzii

Continuarea Someș Alley până la Podul Garibaldi nu ar necesita costuri ridicate, dar ar produce un efect major pentru tranzitul pietonal pe Someș.

Peninsula din zona Astoria ar putea să devină accesibilă, din nou, fără o investiție majoră din partea primăriei și cu acordul A.N. Apele Române.

Podul Elisabeta și-ar putea păstra marcajul numelui și ar putea fi refăcut vechiul acces pe Cetățuie, ceea ce ar ameliora legătura dintre două zone verzi îndrăgite, Parcul Central și Cetățuia.

Noul acces pietonal dintre cele două instituții ar putea deveni realitate, fără să necesite intervenții costisitoare, iar prelungirea acestui traseu până în dreptul viitorului pod din dreptul Casei Tranzit ar putea fi realizată și administrată de primărie printr-o servitute de utilitate publică. Primăria intenționează să lanseze în curând un concurs pentru acest nou pod.

Practic, puterea de sintetizare a unei mase foarte mari de informații pe care o produce mediul urban adiacent Someșului este aportul cel mai mare pe care acest proiect îl poate aduce în fața clujenilor și a administrației locale deopotrivă. Noi vom pune la dispoziția clujenilor aceste informații printr-o broșură, și printr-un raport specializat – administrației publice, care poate să țină cont sau chiar să implementeze ideile testate de noi într-o viitoare dezvoltare a zonei.

Someș Delivery este un proiect cultural independent, inspirat de Street Delivery, organizat de Fundația Cărturești, Ordinul Arhitecților din România și Asociația miniMASS, care are ca miză reintegrarea Someșului în viața clujenilor.

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog