RDW

Urbanism participativ în Drumul Taberei

MM_Civis_AMatache_Urbanism-participativ-Favorit-la-vot

Iniţiativele civice recent apărute în Bucureşti reclamă calitatea spaţiului urban. Prezente în majoritatea cartierelor, locuitorii revendică dreptul la oraş, se grupează în micro-comunităţi după problematici comune referitoare la locuirea, folosirea, identitatea şi implicarea în transformările urbane. Urmărind fenomenul participării publice la viaţa oraşului, în februarie 2015 am demarat, în cadrul Facultăţii de Arhitectură a Universității „Spiru Haret”, un atelier de cercetare urbană şi arhitecturală participativă, care să vină în sprijinul locuitorilor cartierului Drumul Taberei. Grupul Iniţiativa Favorit, CeRe şi locuitorii interesaţi ne-au oferit motivul, exemplul şi sprijinul pentru căutarea, împreună, de soluţii temporare, dar şi strategice pe termen lung pentru ameliorarea şi autosusţinerea vieţii şi spaţiilor publice din cartier.

Cartierul Drumul Taberei şi-a legitimat la nivelul percepţiei colective imaginea de cartier verde, datorată ponderii reduse a amplasării blocurilor raportate la diversificarea spaţiile publice, caracteristice amenajărilor iniţiate la sfârşitul anilor ’60. În prezent, populaţia cartierului se confruntă cu o serie de probleme generate de derularea celor două şantiere: metroul şi reabilitarea fostului Parc Moghioroş (deschis parţial în iunie). Totodată, decimarea alarmantă a spaţiului verde, fie prin apariţia de construcţii noi, fie prin extinderea parcărilor, deteriorarea constantă a pietonalelor până la dispariţia lor, scăderea importanţei vechilor centre comerciale şi a altor zone identitare, printre care şi Cinematograful Favorit, sunt cauze permanente ale vicierii imaginii cartierului, prin absenţa unei viziuni de dezvoltare urbană integrată, asumată şi de comunităţile locale.

Analiza s-a concentrat punctual pe fostele „complexuri” comerciale proiectate în maniera urbanismului planificator postbelic, utilizate ca nuclee comunitare, respectiv strada Ho şi Min (actuala Locotenent Găină), Orizont, Favorit, Drumul Taberei 34 şi Piaţa Moghioroş (actuala Piaţă Drumul Taberei). Observarea spaţiului public cuprins între intersecţiile Răzoare şi Moghioroş a urmărit funcţionalitatea actuală a segmentului urban sub dezideratele lui spaţiale şi sociale. Interogaţiile studiului au pornit de la percepţia spaţiului urban raportat la memoria colectivă a cartierului. În cadrul atelierului au participat 14 studenţi, organizaţi iniţial în 6 echipe, câte una pentru fiecare centru, şi o echipă coordonatoare. Prima etapă de analize s-a desfăşurat pe teren, prin interviuri, investigaţii fotografice, realizarea de hărţi perceptive şi de info-grafice, identificându-se astfel existenţa unui clivaj între spaţiul privat al locuinţelor colective şi spaţiul public al cartierului, perceput ca un non-spaţiu prin multitudinea obstacolelor şi blocajelor, atât de parcurs, cât şi de percepţie. O altă observaţie s-a bazat pe schimbarea ponderii funcţionale a segmentului urban studiat, în raport cu utilitatea lui iniţială. Prin dublarea vechilor poli de interes local cu noi atractori funcţionali, prezenţi atât pe Bulevardul Timişoara (prin construirea celor două malluri), cât şi pe segmentul Bulevardului Drumul Taberei, cuprins între intersecţiile cu străzile Braşov şi Sibiu (prin apariţia hipermarketurilor), fragmentul studiat şi, implicit, vechile centre comerciale îşi pierd caracterul iniţial, fiind zone semi-abandonate sau dezarticulate funcţional. Concluziile au fost organizate în ordinea urgențelor: intervenţii de îmbunătăţire cu efect pe termen scurt şi reorganizări etapizate, în scopul creşterii vocaţiei spaţiului public prin introducerea traseelor pietonale pentru diferite tipuri de utilizatori, mărirea şi refacerea spaţiilor verzi distruse, crearea spaţiilor de loisir, diminuarea traficului auto şi regândirea locurilor de parcare după sisteme sustenabile de prezervare a mediului urban.

Am ajuns astfel la propuneri ce variau de la amenajarea alveolelor similare centrului carosabilului în Ramblas, până la utopica transformare a unui tronson al Bulevardului Drumul Taberei într-un „Central Park”, capabil să adune funcţiunile şi serviciile publice necesare cartierului. Machetele şi vizualizările propuse de studenţi au fost prezentate într-o duminică, în aprilie, în piaţeta Cinematografului Favorit, iar locuitorii au votat variantele care îi convingeau. Metoda a fost aplicată şi la Noaptea Muzeelor, lărgind publicul şi opţiunile. În final, în cadrul Anualei de Arhitectură şi cu sprijinul Centrului Cultural European al Sectorului 6, am derulat timp de trei zile evenimentul Grădina de vară Favorit, în parteneriat cu Iniţiativa Favorit, CeRe şi Odaia Creativă, încurajând participarea locuitorilor zonei Favorit la transformarea ei într-un spaţiu activ, agreabil, care să le răspundă dorinţelor şi confortului propriu prin simularea unui context specific acţiunilor de revitalizare ulterioare. Prin proiecţii de filme în aer liber (De ce eu?, regia Tudor Giurgiu; Experimentul Bucureşti, regia Tom Wilson), expoziţii, concerte, ateliere de creaţie – de la cele adresate copiilor la ateliere de responsabilizare civică –, platforme de discuţii despre problemele actuale ale cartierului, am încercat ca experienţa acestui atelier să aducă succinte modalităţi de responsabilizare a publicului faţă de spaţiul-cadru pe care îl foloseşte.

Abordarea participativă, implicând cerinţele şi nevoile locuitorilor, a urmărit crearea unui dialog între comunitate, specialişti şi autorităţi, prin activarea spiritului de iniţiativă, iminent ameliorării spaţiului public şi contracarării intervenţiilor atipice specificului cartierului Drumul Taberei. Cum putem, ca profesionişti, deschide şi menţine dialogul şi o serie de acţiuni atractive, până la autonomizarea lor şi preluarea lor de către public însuşi?

Proiectul a fost conceput și coordonat de arhitectele Andreea Matache și Maria Duda.

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog