RDW

Trapeza de la Buneşti

© Școala de la Bunești

© Școala de la Bunești

Monostructura trapezei de la Buneşti face ca forma, spaţiul şi structura să coincidă, prin angajarea unui singur modul constructiv – cărămida compactă de 12x24x4 cm – şi a unei singure tehnici – zidăria ductilă cu mortar de var.

Şantierul s-a desfăşurat în timpul lunilor iulie şi august, din 2010 până astăzi, sub forma unui atelier practic pentru studenţi-arhitecţi. Ei sunt atât destinatarii, cât şi constructorii casei de cărămidă.

Am urmărit extrapolarea în construcţie a unui obiect arhetipal al locuirii în comunitate, masa – trapeza, un cuvânt grecesc – privind către Mănăstirea „Sfântului Antonie cel Mare din Egipt” şi spre trapezele athonite. Pentru amplasament am căutat, după obiceiul anticilor, în primul rând aşezarea potrivită sub cer. Masa noastră pentru 40 de convivi cerea o boltă, iar bolta, o ştiu toţi arhitecţii, cere cărămidă.

Am construit o boltă autonomă, fără cofraj, folosind asize pe plan înclinat, rezemate pe cele două timpane de capăt ale zidurilor şi ţesute pe axul central, în punctele de întâlnire. Această tehnică mesopotamiană a dictat dimensiunile şi trăsăturile structurii: 12 m lungime şi 3,50 m deschidere, secţiune catenară pentru descărcarea optimă a propriei greutăţi, 65 cm lăţimea zidului, raportul 69 cm/ 42 cm dintre plin şi golurile ferestrelor.

Sursa de inspiraţie tehnică pentru realizarea zidăriei şi pentru tipul de cărămidă o reprezintă un model bizantin frecvent în secolul al XI-lea, citat şi detaliat de Robert Ousterhout: ţeserea cu o asiză ascunsă în spatele unui rost amplificat de mortar. În acest fel se accentuează registrele orizontale ale structurii şi sensul său tectonic. Ductilitatea zidăriei rezidă în calităţile mortarului din var, nisip şi praf din cărămidă, aşezat în rosturi verticale şi orizontale de cel puţin 2 cm, care face priză lent, odată cu trecerea timpului. Practic, se obţine o masă continuă de mortar, „armată” cu cărămidă densă, alungită şi îngustă, ţesută riguros atât în câmp, cât şi la colţurile structurii. Această cărămidă structurală cu proporţii atipice, rezistentă la exterior, am obţinut-o în cuptorul unui meşter din Argeş, înrudit astfel, peste timp, cu meşterii bizantini.

La unul din capetele trapezei va fi construită în viitor bucătăria, cu două vetre, din care aerul cald va fi captat, circulat de-a lungul zidurilor trapezei prin tuburi ceramice telescopice şi evacuat deasupra bolţii, încălzind astfel interiorul.

În această vară, studenţii Şcolii de la Buneşti se pregătesc să completeze interiorul trapezei cu masa şi cele două bănci lungi zidite de o parte şi de cealaltă, să realizeze pardoseala din cărămidă. Totodată, vom acoperi extradosul bolţii cu o învelitoare din ţiglă manuală lucrată de meşteri şi studenţi-ucenici la atelierul de ţiglărie din Apoş. Jgheaburile ascunse de atic ale acoperişului vor fi exprimate la capete prin garguie ceramice, o provocare nouă pentru meşterul cărămidar argeşean.

foto: Ana Maria GOILAV

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog