Bref

Zilele Arhitecturii - Crossing Borders Cluj

15-18.05.2013

Dacă arhitectura este spațiul nostru de desfășurare, dimensiunile și deschiderile ei sunt limitele pe care vrem să le depășim. Privită din exterior și spre exterior, arhitectura capătă valențe multiple.

Crossing Borders este manifestul nostru pentru adaptare, dar și pentru o viziune critică, iar ceea ce propunem este o schimbare de mentalitate. Vrem să privim în afara limitelor arhitecturii, a limitărilor profesiei, dincolo de construcție și să propunem explorarea modurilor în care aceste limite pot fi depășite în vederea descoperirii și înțelegerii unor forme și practici alternative de arhitectură.

Crossing borders este despre o arhitectură care abordează subiecte incomode, despre o arhitectură apropiată de social, despre intervenții subtile și propuneri studiate în profunzime. Arhitectura pe care o căutăm se poate suprapune perfect cadrului social pe care îl reprezintă, dar poate, în același timp, să ofere viziuni diferite pentru societatea în care se manifestă. Este atitudinea critică asupra felului în care ne raportăm la propriile limite.

Collective Etc., James Horan, Jonas Lencer, Ateliermob, Massimo Alvisi, Francesco Lipari, Mark Mückenheim, Giorgos Mitroulias, Chris Williams, Jos de Krieger, Moctar BaCarmelo Zappulla, Jim Segers, Ger Duijzings, Andrea di Stefano, Mariana Pestana, Cătălin Berescu, Liviu Mihaiu sunt doar câteva nume ale celor care au susținut conferințe în cadrul evenimentului. Conferințele au rolul de a chestiona lucrurile cu care suntem obișnuți. Ne propunem să privim arhitectura în afara limitelor ei, să analizăm perspectivele diferite și să punem întrebările corecte. Privită și experimentată din exterior, arhitectura poate căpăta cu totul alte valențe. În același timp, practicile de arhitectură care se raportează la domenii conexe pot oferi alternative. Întrebarea se rezumă la locul în care alegem să ne situăm.

Depășind limitele pentru un „bine comun”?

Fiecare perioadă de criză vine cu o întoarcere spre „social”. Societatea trebuie reformată, economia trebuie reformată, viața noastră de zi cu zi trebuie reformată. Și, în spiritul tradiției moderniștilor arhitecți din anii 1920, fiecare își dorește să se regăsească în avangarda acestei reforme. În anii 1920, arhitectul era salvatorul, dar astăzi vorbim despre practica colaborativă ca un salvator. Arhitectul nu mai este singur. O multitudine de profesii conlucrează pentru „binele comun”. Ce le unește? Cât de importantă este ideologia în conexiunea dintre aceste profesii? Cum și, mai important, DE CE acești oameni diferiți lucrează împreună și care este „binele comun” pe care îl caută?

Emmanuelle = Guyard, Maxence Bohn - Collectif etc. Jim Segers - Citymine(d) Cristi Borcan - studioBASAR Moderator: Dragoș Dascălu

Arhitectura digitală și Legea lui Amara

Legea lui Amara spune că „tindem să supraestimăm efectul unei tehnologii pe termen scurt și să îl subestimăm pe termen lung“. Odată cu apariția computerului și cu capacitatea de procesare mereu crescândă a acestuia s-a produs și un impact în lumea designului. Fie că ești un student la o școală de arhitectură, un inginer ecologist practicant sau un designer de produs, cu siguranță computerul reprezintă acum cel puțin o parte din procesul de design. Dar cât de semnificativ a fost acest impact? S-a produs doar o accelerare a proceselor noastre de design sau s-a produs o schimbare mai fundamentală? Design parametric, fabricație digitală, printare 3D, integrare și optimizare. Vor rămâne aceste idei în practică? Și ce urmează după?

Dr. Chris Williams - Departmentul de Architectură și Inginerie Civilă Bath University Andrea di Stefano - AION Architecture Moderator: Dragoș Naicu - Bath University

Inegalitatea locuirii: participare civică și responsabilitate socială.

Teme discutate: - Cum se manifestă inegalitățile sociale în formele de locuire din spațiul urban?; - Cum sunt construite locuințele din zone marginalizate precare și cum se asigură funcționalitatea lor?; - Care ar trebui să fie rolul statului în asigurarea unor locuințe decente celor cu venituri scăzute?; - Ce rol ar trebui să revină participării civice în administrarea fondului locativ?; - Care ar trebui să fie implicarea comunității profesionale a arhitecților în problema dreptului la locuința decentă?; - Studiu de caz asupra locuirii marginalizate precare: situația din Pata-Rât, Cluj-Napoca. Ce probleme structurale ale societății românești se reflectă în cazul de la Pata-Rât?