RDW

Tiberiu Niga

În arhiva U.A.R. s-a păstrat dosarul de înscriere a lui Tiberiu Niga în Uniunea Arhitecţilor din R.P.R., filiala Bucureşti, din aprilie 19531.

Tiberiu, Caius, Mihai Niga s-a născut la Arad, la 12 ianuarie 1906. În 1919, familia Niga s-a mutat în București, întrucât Ioan Niga obținuse postul de arhitect al Direcției Generale a Căilor Ferate Române, de unde a ieșit la pensie în anul 19372.

Tiberiu Niga a absolvit Școala de Arhitectură în 1930, cu diploma nr. 178, continuând studiile cu o bursă de specializare la Paris (1932-1933), obţinută prin concurs. Din fișa completată în 1953 reiese că acesta a lucrat de la vârsta de 18 ani. În perioada 1924-1925, a lucrat la Societatea de construcţii „Acţiunea Economică”, fiind conductor; între 1926-1929 a fost conductor la Direcţia de Arhitectură a Ministerului de Finanţe; între anii 1928-1930 a fost angajat la Primăria II Negru, apoi între 1930-1931, la Casa de Credit a P.T.T., dar ca arhitect. Biroul său de arhitectură, situat pe Bd. Principele Mircea, numărul 8, a funcționat în perioada 1931-1939, între 1939-1948 preferând să lucreze în cadrul antreprizei inginerului C. Nicolau.

După 1948 a fost angajat în diferite institute de proiectare, precum: C.I.C. (1948-1949), I.P.C. (1949-1952), Proiect Bucureşti (1953-1957), I.P.C.T. (1957-1959 şi 1963-1970), I.S.C.A.S., (1959-1963), I.S.A.R.T. (1970-1973). Tiberiu Niga a fost preşedinte al Fondului de Arhitectură și membru în Comitetul de Conducere a Uniunii Arhitecţilor din România până în 1965 şi apoi între 1971-1979.

Începând din anul 1965 a fost profesor la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, la catedra de proiectare pentru anii IV-VI, unde asistenţi i-au fost arhitecții Aurelian Trișcu, Radu Mănăilă şi Lucian Popovici 3.

În dosarul de înscriere a lui Tiberiu Niga ca membru activ în Uniunea Arhitecţilor din R.P.R., filiala Bucureşti, există două liste în care au fost enumerate proiectele acestuia. Prima este formularul standard completat cu stiloul de T. Niga, fiind trecute aici lucrările din perioada 1932-1953. Cea de-a doua listă, dactilografiată, a fost atașată ulterior și face referire la perioada 1930-1963.

La rubrica „activitate profesională”, arhitectul a completat: „anteproiecte şi proiecte definitive pentru circa 200 de construcții executate, peste 800 de studii și concursuri pentru felurite lucrări: locuinţe individuale, blocuri, case de birouri, diverse lucrări de arhitectură, decoraţie interioară, lucrări industriale, studii de urbanism”.

Locuinţe individuale:

Bucureşti: Șoseaua Kiseleff 17 – anul 1943, Strada Herăstrău 1 – anul 1938, Strada Pictor Negulici 13 – anul 1946, Strada Av. Şerban Petrescu 21 – anul 1939, Strada Radu Vodă 24 – anul 1936, Bd. Aviatorilor 69 – anul 1939, Strada Muzeul Zambaccian 13 – anul 1937, Strada Naum Râmniceanu 25 şi 27 – anul 1938, Strada Ing. E. Pangrati 10 – anul 1939, Strada Finlanda 21 – anul 1941, Strada Ing. Costinescu 4 – anul 1938, Calea Dorobanţi 237 – anul 1939, Calea Dorobanţi 242 – anul 1941.

Împreună cu Ioan Niga, tatăl său, au realizat clădirile din: Bd. Dacia 42 – anul 1928, Strada Esculap 14 – anul 1930, Strada Av. Demetriade 12 – anul 1930, Strada Brezoianu 57.

Snagov: vila Ambasadei U.R.S.S. – anul 1936, vila Casei Scânteii – anul 1945.

Sinaia: vila „Ioan Furnică” – anul 1943, vila „Vrioni ”- anul 1934, vila

„Rozeanu” – anul 1935.

Predeal: vila „Protopopescu” – anul 1939.

Braşov: vila „Grossu” – anul 1938.

Ploieşti: vila „Ing. Petrescu” – anul 1930, vila „Dr. Băiatu” – anul 1931,

Rusciuc: vila „Vescoff” – anul 1936

Locuinţe colective cu puţine niveluri:

Bucureşti: clădire P+5, Bd. Lascăr Catargiu 45 – anul 1936, clădire P+2, Strada Delavrancea II – anul 1937, clădire P+2, Strada Dr. Lister 44B – anul 1937, clădire P+1, Strada Italiană 8 – anul 1935, clădire P+2, Intrarea Armaşului 10 – anul 1935, clădire P+3, Strada Aurel Vlaicu 34 – anul 1934, clădire P+3, Strada Brezoianu 57 – anul 1934, cartierul de locuinţe economice P+1 din Șoseaua Căţelu – 800 apartamente (1955), ansamblu apartamente, Bd. Muncii – 400 apartamente (1955), clădiri P+3, P+5 (1955).

Cluj: clădire P+3, Strada Avram Iancu, numărul 3 – anul 1932.

Reşiţa: clădire P+3, Strada Victoriei – anul 1941.

Braşov: ansamblurile Steagul Roșu II, III, IV – 1.500 apartamente (1962).

Resiţa: ansamblu apartamente (1962).

Iaşi: clădiri P+4 din panouri mari, Strada C. I. Parhon şi Lunca Bahluiului (1962).

Roman: clădiri P+4 din panouri mari (1961).

Bacău: clădiri P+4 din panouri mari (1961).

Locuinţe colective cu multe niveluri:

Bucureşti: clădire P+9-10 , Strada Brezoianu 53 – anul 1945, clădire P+8, Strada Dionisie Lupu 18 – anul 1948, clădire Construcţia Capitalei P+9, Bd. Carol 62 – anul 1931, clădire P+6, Intrarea Biserica Albă numărul 3 – anul 1932, clădire P+6, Bd. Dacia 49 – anul 1938, clădire P+8, Bd. Dacia 53 – anul 1937, clădire P+5, Strada Luterană 3 – anul 1933, clădire P+5, Strada Mihai Eminescu 36 – anul 1935, clădire P+5, Strada Maria Rosetti 43A – anul 1932, ansamblu de 1.000 apartamente din Piaţa Sălii Palatului R.P.R. – proiect IPCT, în colaborare cu arhitectul L. Garcea – anul 1959.

Braşov: căminul de ucenici Astra Vagoane Braşov, 1.000 locuri al UDR

Reşiţa.

Clădiri administrative:

Bucureşti: Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, Strada Scaune 1 – anul 1947, clădire de birouri Strada Stelea II – anul 1938, Palatul PTT, Șoseaua Ştefan cel Mare – anul 1940.

Reşiţa: Direcţia Generală şi Gara CFU – anul 1940.

Zalău: sediul politico-administrativ – anul 1969.

Spălătoria de cărbuni Petroşani, atelierele Astra Vagoane Braşov, în colaborare cu antrepriza ing. C. Nicolau.

Clădiri social-culturale:

Reşiţa: casa de cultură și teatrul de 800 de locuri, 1949-1953.

Tohan: sala de spectacole a Uzinei „6 Martie”, de 750 locuri – anul 1957.Ploieşti: reconstrucţia Școlii medii „Petru și Pavel” – anul 1949, cantina de 1.000 locuri a Uzinei „1 Mai” – anul 1950.

Bucureşti: Clubul nautic Floreasca (1941), Casa de oaspeţi a Societăţii Reşiţa (1940).

Iaşi: Biserica Bucium.

Concursuri publice de arhitectură și urbanism:

Premiul I:

Palatul Administraţiei CFR, Bd. 6 Martie, ansamblul de clădiri administrative UCEA, Ministerul de Domenii – proiect cumpărat, baie rurală tip (concurs CCSAC), Palatul Uniunii Avocaţilor.

Premiul II:

Sfatul Popular tip (concurs SCAC), Hidrocentrala Bicaz, Palatul UGIR.

Menţiuni:

Sistematizarea Pieţei Palatului, Studierea şi elaborarea schiţei de sistematizare a Capitalei în anii 1953-1956, Teatrul Municipal Arad, Ștrandul din Arad, Club 200 locuri (concurs CSAC), Casă de naşteri tip (concurs CSAC), Dispensar rural tip (concurs CSAC), Piaţa CCA (concurs CSAC), sistematizări SMT (concurs CSAC).

Comments
2 Responses to “Tiberiu Niga”
  1. Brancoveanu marian petrica spune:

    Asi dori sa aflu mai multe despre ansamblul de locuinte din Soseaua Catelu.
    Locuiesc acolo. Am citit deja ,,Experimentul Catelu”. M-ar interesa un scan al numerelor din revista Arhitectura RPR 1957 unde apare proiectul comentat de MAESTRUL NIGA.
    La multi ani buni !!!
    Cu stima,
    Marian Brancoveanu
    o757109842

Powered by Jasper Roberts - Blog