RDW

„Nostalgia frumuseții caste”. Arhitectul Victor Asquini şi familiile din Majano în România

Cartea arhitectului Paolo Tomasella – „La nostalgia della casta bellezza. Victor Asquini architetto e le famiglie di Majano in Romania”, Gaspari editore, Udine 2010 – cuprinde informaţii detaliate și despre alte familii italiene care au emigrat din Majano-Udine, locul de origine al lui Asquini.

După Congresul de la Berlin din 1878, mulţi lucrători veneţieni şi friulani au decis să emigreze în România, atraşi de oportunităţile locurilor de muncă pe care noul stat le putea oferi. Migraţia din regiunile italiene către Regatul României s-a intensificat după 1881, devenind din ce în ce mai intensă. Migraţia a implicat un număr încă nedeterminat de muncitori necalificaţi, mineri, tăietori de lemne, dar, de asemenea, de personalităţi care au lăsat dovezi clare, tangibile ale şederii lor aici. Nu lipsesc firmele mici de construcţii, constructori şi meşteri, lucrătorii în mozaic şi faianţă, arhitecţi şi ingineri, muncitori calificaţi şi profesionişti; în general, profesionişti care, în România, la acea vreme, lipseau. Au venit nume-roase persoane, din diferite provincii, în special din provincia veneţiană, proaspăt alipită Regatului Italiei. În acei ani, monarhia din România a depus eforturi pentru a putea fi la nivelul celorlalte puteri europene, încercând în mod constant să încurajeze crearea de infrastructuri adecvate şi anga-jându-se tot mai mult în a facilita încheierea unei serii de lucrări publice de care ţara a fost lipsită.

Printre cei care s-au stabilit în România, un interes aparte îl reprezintă figura lui Victor Asquini (1892-1969), arhitect de origine friulană, care şi-a desfăşurat activitatea în Bucureşti. În timpul carierei sale, a dat dovadă de valoroase aptitudini tehnice, arhitecturale și publicistice, dovedindu-se a fi un interpret unic al arhitecturii moderne româneşti de la începutul secolului al XX-lea. În Bucureşti, Victor Asquini a proiectat o serie de clădiri (locuinţe individuale, vile şi blocuri cu multe etaje), destinate în primul rând clienţilor privaţi. Între  acestea se regăsesc casa Rossi, construită în 1932-1933 (demolată) şi reședința Tabacu – aceeaşi perioadă. Ambele sunt un amestec de Art Deco, Modern şi stil mediteranean. Au fost urmate de alte clădiri speciale prin caracteristicile lor (reședinţa Apostolescu, 1937-1938; vila Enculescu, 1939-1940; casa Pomojescu, 1941-1942). Construcţiile care îi sunt atribuite sunt caracterizate prin acurateţea soluţiilor, în condiţiile în care elementele geometrice reprezentate de motive clasice sunt combinate cu Art Deco.

Autor a numeroase articole tehnice ce au apărut în reviste importante ale perioadei interbelice (inclusiv „Arhitectura” şi „Căminul”), Victor Asquini este cunoscut pentru manualul „Indicator Tehnic în Construcții. Date Tehnice, Organizarea lucrărilor, Metode de lucru, Analize de preţuri”, publicat în 1938. Acesta este considerat în continuare de actualitate, deoarece conţine informaţii utile privind diferitele metode de construcţie, calitatea materialelor folosite, toate însoţite de o analiză atentă a preţurilor.

 

* Paolo Tomasella (n. 1963) este arhitect cu studii arhitecturale la Venezia – IUAV.  A finalizat doctoratul în Arhitectură tehnică la Universitatea din Trieste în anul 2001. În 1999 a fost bursier la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. A publicat numeroase eseuri şi contribuţii. Ultimul titlul este a treia carte pe această temă. 

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog