Raftul de sus

Analogii problematice - salt în timp

TRANSLAREA A TREI BLOCURI DE LOCUINȚE PE ȘOSEAUA ȘTEFAN CEL MARE DIN BUCUREȘTI

Elaboratorii proiectelor: inginerii EUGEN I. IORDĂCHESCU, GABRIELA POP, ZEFIR APOSTOL, INOCENTIU FILIMON, CORNEL STĂNESCU, arh. MIHAELA STĂNESCU, S. ing. PETRE CONSTANTINESCU

PROIECTANT GENERAL: INSTITUTUL DE PROIECTARE « PROIECT – BUCUREȘTI»

În cadrul lucrărilor de sistematizare și modernizare a Șoselei Ștefan cel Mare - importantă arteră de circulație a Capitalei -, au fost realizate, între anii 1978-1982, lărgirea carosabilului, la 4 fire de circulație pe sens, și întregul front de locuințe ce plachează artera, cu excepția zonei cuprinse între străzile Tunari și Aurel Vlaicu.

[...]

Cronologie

2011, aprilie, Tribunalul București decide ilegalitatea PUZ-ului axei Buzești – Berzei, aprobat prin HCGMB151/2006. Municipalitatea poate face recurs la Curtea de Apel. Acțiunea Asociației Salvați Bucureștiul pentru atacarea PUZ-ului s-a bazat pe lipsa la momentul aprobării hotărârii a avizelor de la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, pe reglementări incomplete pentru a asigura calitatea unui PUZ și pe lipsa unei dezbateri publice organizate de municipalitate.

2011, martie, Comisia Națională a Monumentelor Istorice a ales (dintre cele trei variante prezentate, de transmitere către generațiile următoare a monumentului istoric – Hala Matache Măcelaru) varianta în care structura metalică a șarpantei este păstrată și poziționată pe o refacere a zidurilor halei pe un alt amplasament. Între cele trei variante propuse comisiei se afla și cea a translării. Comisia nu a ales această variantă din considerente economice.

2010, decembrie, în Comisia de Urbanism și Amenajarea Teritoriului a PMB, urmare a unei adrese din partea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național ce afirma că monumentul istoric Hala Matache nu va fi declasat, având în vedere valoarea sa, sunt prezentate spre avizare trei PUZ-uri pentru insule aflate la vest de diametrală. Este prima dată în care se pune problema la nivel oficial (în parcursul procedural de aprobare a unei hotărâri) a translării sau reconstruirii Halei Matache pe un alt amplasament.

2010, iunie, Hotărâre de Guvern privind declanșarea procedurilor de expropriere pentru diametrala Buzești – Uranus.

2006, Consiliul General al Municipiului București adoptă un PUZ pentru realizarea segmentului Buzești – Berzei, parte a diametralei Buzești – Uranus (HCGMB 151/2006). PUZ-ul prevede carosabil pe locul mai multor monumente istorice, între care și Hala Matache.

1997, România aderă la Convenția de la Granada.

1989-1982, translări ale mai multor clădiri valoroase, cultural sau economic, în România; multe sunt salvări in extremis din fața unor decizii ale factorului politic privind sistematizarea, decizii cu caracteristici apropiate unor cataclisme naturale. Un argument important în realizarea translărilor unor clădiri fără valoare culturală, amenințate, a fost acela că translarea se realiza mai repede și mai ieftin ca o nouă construcție cu caracteristici similare. 1985, Convenția de la Granada a patrimoniului arhitectural al Europei.

“art. 3 Fiecare parte se angajează: 1) să instituie un regim legal de protecție a patrimoniului arhitectural; 2) să asigure, în cadrul acestui regim și potrivit modalităților specifice fiecărui stat sau fiecărei regiuni, protejarea monumentelor, a ansamblurilor arhitecturale și a siturilor. art. 5 Fiecare parte se angajează să interzică deplasarea integrală sau a unei părți a unui monument protejat, în afara cazului în care salvarea materială a acestuia ar necesita în mod imperativ deplasarea lui. În acest caz, autoritatea competentă va lua măsurile necesare pentru a garanta demontarea, mutarea și remontarea lui într-un loc corespunzător. art. 10 Fiecare parte se angajează să adopte politici de conservare integrată, care să includă protecția patrimoniului arhitectural printre obiectivele esențiale ale amenajării teritoriului și ale urbanismului și să asigure luarea în considerare a acestui imperativ în diversele stadii de elaborare a planurilor de amenajare și a procedurilor de autorizare a lucrărilor [...]”

1981, ridicarea bisericii de pe insula Ostrov pentru realizarea lacului de acumulare Călimănești.

1980-1960, mutarea prin dezmembrare și reconstruire sau translare a 18 temple ce urmau să fie acoperite de apă după realizarea barajului de la Assuan.

1979, mutarea clădirii în care fusese sediul principal al ziarului Trud (Moscova), monument istoric, pentru intervenții la nivel urban.

1964, Carta de la Veneția (adoptată de ICOMOS). art. 7 “Monumentul este inseparabil de istoria căreia îi este mărturie și de amplasamentul în care se află. Deplasarea în întregime sau în parte a unui monument nu poate fi acceptată, decât în cazul în care salvarea monumentului o cere, sau când este justificată de un interes național sau internațional, de importanță covârșitoare.” 1959-1956, mutarea uzinei de coloranți sintetici a Compagnie Française de Matières Colorantes” din Oissel. 1954, deplasarea reședinței consulului Louis de Cabre (Marsillia), monument istoric, pentru alinierea la noul bulevard. 1939, mutarea clădirii Sovietului Orășenesc (Moscova), monument istoric, pentru lărgirea str. Maxim Gorki. 1935, ridicarea bisericii Sf. Nicolae din Rebegești – Buftea, pentru sistematizarea Colentinei. 1933, Carta de la Atena a CIAM. pc. 68. “Dacă amplasamentul actual «al unor clădiri importante istoric» obstrucționează dezvoltarea, măsuri radicale pot fi luate, ca devierea circulațiilor majore sau chiar mutarea districtelor centrale – ceva ce în mod obișnuit este considerat ca imposibil.”

1930, mutarea Central Union Telephone Building (Indianopolis) pentru eliberarea terenului necesar unei noi investiții și așteptarea epuizării duratei de viață a construcției supuse translării.

1915, mutarea unei biserici în orașul Pittsburgh pentru modernizarea unei străzi.

Citiți textul integral în ediția tipărită a revistei Arhitectura, nr 1/2011