Densificare și de-densificare în Timișoara

Omenirea trăiește vremuri antagonice. După boomul economic al anilor 1990-2000 în țările dezvoltate, o criză fundamentală amenință temeliile capitalismului occidental. Modelul consumist își dezvăluie picioarele de ceară. Este incontestabil, astăzi, faptul că orașele și dezvoltarea lor stau la originea atât a progresului, cât și a ruinei mondiale. Teoriile privind drămuirea resurselor, a patrimoniului, a investițiilor, a mediului natural etc. devin obositor de prezente în dialectica contemporană. În urbanism se pledează de multă vreme pentru limitarea excesului constructiv, pentru precauție, pentru discernământ. Teoria orașului compact este o umbrelă protectoare pentru această viziune a cumpătării, iar vârful său de lance, densificarea rațională, unul dintre principiile bazice.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România s-a văzut obligată să se ralieze unei gândiri fundamental diferite în urbanism. Gândirea strategică a orașului, cu aplicare la aria mai largă, metropolitană, este încă nefamiliară administrațiilor românești postcomuniste. Într-un context politic urban, care nu și-a rezolvat rivalitățile și zonele de influență, unde persistă dihotomia între sistemul centralizat și autonomia locală, este complicat să gândești strategic. Disputele între arhitectul-șef de la oraș și cel de la județ, între orașul care se extinde și comunele periferice au fost inflamate de apariția fondurilor structurale și a polilor de creștere. Accesarea fondurilor structurale presupune nu numai gândire de viitor, ci și punerea la masă a tuturor actorilor urbani, un exercițiu nefamiliar pentru instituții obișnuite timp de 45 de ani să comunice numai pe verticală. Să fie urbanismul vest-european unica sursă de inspirație sau putem să găsim modele autohtone demne de studiat și de urmat?

Timișoara - orașul densificărilor

Pentru că și-a păstrat până în perioada contemporană o resursă prețioasă de teren liber chiar în centru și numeroase zone densificabile, de care alte orașe de aceeași talie din țară nu dispun, Timișoara poate fi numită, fără a exagera foarte mult, un oraș al densificărilor. Poate că acesta a fost motivul pentru care, în perioada comunistă, nu au fost demolări substanțiale și și-a păstrat aproape nealterată schema sa de dezvoltare radial-concentrică, așa cum a fost ea gândită acum mai bine de 100 de ani¹. Pe lângă toate acestea, ar fi important de menționat că, în ciuda unor stângăcii urbanistice postcomuniste, administrația publică a fost realmente preocupată să găsească soluții de densificare rațională. În acest sens merită amintite: primul PUG postcomunist din România realizat în 1991 de către IPROTIM, primul Masterplan² de dezvoltare strategică din țară, în 2009, precum și un studiu consistent privind densificarea³, tot în 2009.

Citiți textul integral în numărul 1/2013 al revistei Arhitectura – Număr special Timișoara

Lista hărților prelucrate la analiza studiilor de caz

Evoluția zonei Rozelor de la propunerea lui Ybl, din 1893, până în 1946 și din 1949 până în 2009.

Referințe bibliografice:

ALEXANDER Christopher, ISHIKAWA Sara, SILVERSTEIN Murray, A Pattern Language, Towns, Buildings, Construction, Oxford University Press, 1977.

BRĂTULEANU Anca, Timișoara în perioada dintre cele două războaie mondiale. Urbanismul sau Modernitatea între utopie și progres, în „Orașele, orășenii și banii: atitudini, activități, instituții, implicații (sec. XVI-XX)”, editori Laurențiu Rădvan și Bogdan Căpraru, Iași, 2011, p. 316-346.

BODASCHER Otto, Activitatea edilitară și urbanistică a Municipiului Timișoara în ultimii 12 ani, „Urbanismul”, 1936, p.154-156.

GHEORGHIU Teodor, A historical perspective over the process of merging, planning and densification of rural settlements in the Banat-Crișana regions, „Buletinul Științific” al Universității Politehnica din Timișoara, „Construcții și Arhitectură”, tom 54 (68), 2009, p. 5-11.

***Primăria Municipiului Timișoara 2007- HCL140/24.04.2007 privind aprobarea completării Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Timișoara cu privire la realizarea de locuințe colective în zone exclusiv rezidențiale.

***Primăria Municipiului Timișoara 2007-HCL141/24.04.2007 privind reabilitarea termică a blocurilor de locuințe cu regim de înălțime până la P+9 E, realizate după proiecte tip, prin transformarea acoperișurilor tip terasă în acoperișuri înclinate, cu amenajarea de poduri neîncălzite sau mansardare și revocarea Hotărârii Consiliului Local nr.96/28.03.2006 privind aprobarea „Regulamentului pentru mansardarea blocurilor de locuințe colective”.

***Primăria Municipiului Timișoara 2008 - HCL300/13.05.2008 privind aprobarea construirii de locuințe colective mici pe raza municipiului Timișoara.

***Primăria Municipiului Timișoara 2009 - Studii Directoare privind densificarea țesutului urban în Municipiul Timișoara, 25 de loturi, Timișoara 2009, lotul 23, elaborator SC D Proiect SRL, sub îndrumarea Radu Radoslav, director proiect complex, și Universitatea Politehnica Timișoara.

***Primăria Municipiului Timișoara 2011 - HCL 208 din 31.05.2011 privind aprobarea studiului de Fundamentare Istorică „Zone Construite Protejate Timișoara”.

***Primăria Municipiului Timișoara, Eurodite, Roeleveld-Stikkes Architects 2009 - Preliminary Urban Plan, Framework for a strategic integrated urban vision for Timisoara metropolitan area, 2009.

***Opinia Timișoarei 2011 - În ultimii 20 de ani, Timișoara s-a extins cu 1.000 de hectare!,http://www.opiniatimisoarei.ro/in-ultimii-20-de-ani-timisoara-s-a-extins-cu-1-000-de-hectare-vezi-aici-in-ce-directii-si-cum-anume-a-crescut-orasul/25/11/2011, accesat la 25.11.2011

NOTE:

1. Principiu general al planului de dezvoltare propus de L. Ybl în 1893.

2. Primăria Municipiului Timișoara, Eurodite, Roeleveldț Stikkes Architects, Preliminary Urban Plan, Framework for a strategic integrated urban vision for Timisoara metropolitan area, 2009.

3. Primăria Municipiului Timișoara, Studii Directoare privind densificarea țesutului urban în Municipiul Timișoara, 25 de loturi,Timișoara 2009.