În fiecare an, Uniunea Arhitecților din România finanțează din Fondul „Timbrul arhitecturii” proiecte culturale care promovează arhitectura, urbanismul și patrimoniul construit în baza unei competiții deschise și transparente.

Anul trecut, finanțarea totală de 265.000 lei a fost acordată operatorilor culturali pentru un număr de 14 proiecte. Revista „Arhitectura” a publicat, în numărul 1/2015, lista completă a acestora.

În data de 20 noiembrie 2015, UAR a organizat, la sediul Centrului de Cultură Arhitecturală din Str. Jean Louis Calderon 48, o sesiune de comunicare a rezultatelor proiectelor culturale finanțate de UAR. Într-o atmosferă academică și în fața unui public distins, reprezentanții operatorilor culturali au prezentat cele mai importante etape și acțiuni desfășurate în cadrul proiectelor, rezultatele semnificative și concluziile acestor experiențe profesionale și culturale. Tipologia celor 14 proiecte a fost diversă: programe de formare și voluntariat pentru conservarea și restaurarea patrimoniului construit, meșteșuguri și meserii pentru revitalizarea arhitecturii tradiționale, volume de istoria arhitecturii și urbanismului, publicații de arhitectură, cercetări monografice privind viața și cariera profesională a unor arhitecți înaintași, tabere de vară, expoziții, acțiuni de reabilitare și valorificare a patrimoniului cultural.

Prezentăm în continuare câteva din proiectele comunicate în sesiunea de încheiere a programului 2015 de finanțare a proiectelor culturale din Fondul „Timbrul arhitecturii”.

Formarea deprinderilor meșteșugărești la Centrul Internațional de Formare în Conservarea Patrimoniului Construit, Castelul Banffy, Bonțida

Organizație: Transylvania Trust – Institutul de Clădiri Istorice (IHBC)

Centrul Internațional de Formare în Conservarea Patrimoniului Construit de la Castelul Banffy din Bonțida, condus de Transylvania Trust și IHBC, a găzduit 31 de studenți pe parcursul a două săptămâni în iulie 2015, care au participat la un curs special pentru deprinderea meșteșugurilor tradiționale de construcție. Cursurile sunt parte a unui program de formare care a fost dezvoltat la castel din 2001 și face parte dintr-un program internațional mai extins, care deja a cuprins 1.600 de studenți din 26 de țări. Cursul a fost finanțat de UAR și de Programul Uniunii Europene pentru cultură. Studenții au fost instruiți în domeniul meșteșugurilor tradiționale de construcție lucrând direct pe clădirile din incinta castelului: învățare prin restaurare, restaurare prin instruire. Participanții la curs au venit din cinci țări diferite: România, Marea Britanie, Franța, Belgia și Ungaria.

Coordonator: David Baxter, director Centrului BHCT, Castelul Banffy, Bonțida

Verna-cultura, meşteșuguri tradiţionale în contextul arhitecturii contemporane

„Verna-cultura” îşi propune recuperarea culturală a meşteşugurilor tradiţionale din domeniul construcţiilor prin organizarea unor activităţi practice, pe şantiere active, care recurg la utilizarea materialelor şi tehnicilor din arhitectura vernaculară, cu scopul utilizărilor contemporane, sustenabile. În acest an, evenimentul s-a derulat la Comana, judeţul Giurgiu, prin organizarea unei şcoli de vară în perioada 13-23 iulie, destinată unui număr de 15 arhitecţi stagiari care au asistat la module teoretice şi practice, prezentate în cadrul şantierului proiectului „Satul meşteşugurilor”, un proiect inovator care propune construirea a şapte ateliere meşteşugăreşti în spaţii cât mai apropiate de originea practicării lor. Proiectul s-a derulat prin Asociaţia „Moara de hârtie”, în parteneriat cu Facultatea de Arhitectură a Universității „Spiru Haret” București şi Fundaţia Fedeco.

Mai multe informații se pot găsi accesând:

facebook.com/Școala-de-vară-Verna-cultura

Iniţiator proiect: lect. dr. arh. Andreea Matache

Proiectul „Formarea îndrumătorilor – 2015”, Asociaţia „De-a arhitectura”

Pentru a îndeplini obiectivele de învăţare propuse de opţionalul integrativ pentru învăţământul primar „De-a arhitectura – educaţie pentru arhitectură şi mediu construit”, curriculum la decizia şcolii aprobat de MEN, pregătirea îndrumătorilor vizează formarea profesorilor şi a arhitecţilor ce îi asistă în predare în ceea ce priveşte conţinutul programului şi metodele de învăţare experienţială. Pe parcursul pregătirii se formează echipele de predare în tandem, se produce schimbul de experienţă şi se acumulează noi abilităţi prin simulări cât mai aproape de situaţiile reale de la clasă.

Sprijinind formarea îndrumătorilor pentru educaţia copiilor în domeniu, UAR contribuie la recunoaşterea arhitecturii şi a urbanismului ca importante componente culturale, familiarizarea publicului larg cu rolul arhitectului în societate şi respectarea valorilor legate de mediul construit.

Monumente Uitate: descoperă patrimoniul prin fotografie

Palatul familiei Cantacuzino-Paşcanu, Pașcani, județul Iași (2013)

Proiectul „Descoperă patrimoniul prin fotografie”, desfășurat de Asociația ARCHÉ, este a patra ediție a proiectului multianual Monumente Uitate, a cărui principală realizare este o platformă online gratuită ce oferă imagini și informații despre aproximativ 1.000 de reședințe aristocratice, extraurbane, din regiunile istorice ale României.

Scopul proiectului de anul acesta a fost integrarea comunității în procesul de inventariere și evidență a patrimoniului cultural. Astfel, pe lângă completarea platformei cu informații de arhivă referitoare la castelele și conacele din Transilvania, Crișana și Maramureș, am dezvoltat site-ul www.monumenteuitate.org cu un modul de crowdsourcing. Prin acesta urmărim să stimulăm interesul publicului față de patrimoniul construit, facilitând implicarea diferitelor comunități în procesul de documentare a clădirilor și ansamblurilor considerate valoroase.

Restauratori români: Arhitectul Ion D. Trajanescu – 140 de ani de la naștere

„Mănăstirea Hurezi – fațadă interioară incintă sud”, desen de I. D. Trajanescu, 1915, planșa provine din arhiva I.N.P., fond C.M.I.

Operator cultural: Institutul Național al Patrimoniului, coordonator proiect – arhitect Anca Filip

Institutul Național al Patrimoniului continuă ciclul de proiecte culturale intitulat „Restauratori români”, menit să evoce, să readucă în actualitate și să pună în valoare opera înaintașilor arhitecți, care au activat în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Anul acesta, proiectul i-a fost dedicat lui Ion D. Trajanescu (1875-1964), căruia i-a fost omagiată întreaga și complexa activitate, desfășurată ca arhitect, restaurator, publicist și profesor. Pe platforma online www.trajanescu.ro au fost încărcate toate materialele realizate în cadrul proiectului cultural: arhiva digitală cuprinzând proiectele de restaurare semnate de arhitect, aflate în arhiva I.N.P., fond C.M.I., articolele, volumele și studiile sale, repertoriul ilustrat al proiectelor și realizărilor sale ca arhitect proiectant, expoziția itinerantă realizată în cadrul proiectului cultural.

Restituţii: Oraşe la începuturile Evului Mediu românesc

Operator cultural: Fundaţia Arhitext Design

Volumul reprezintă cel de-al 6-lea titlu din colecţia „Cărţile Arhitext”, dedicată publicării studiilor realizate de cercetători români de prestigiu. Acesta se concentrează pe evoluţia a opt oraşe medievale româneşti din spaţiul extracarpatic – Enisala, Cetatea Albă, Orheiul Vechi, Suceava, Câmpulung, Soroca, Roman, Giurgiu –, într-o abordare care îşi propune să aducă în acord informaţia istorică şi arheologică cu aceea cartografică. Lucrarea este deschisă de o parte introductivă care aşază studiul în relaţie cu demersurile deja întreprinse în urbanistica medievală, fiind, de asemenea, completată de un album foto care surprinde starea oraşelor cercetate în contextul transformărilor din anii 1980. Volumul este realizat în ediţie bilingvă (română-engleză), pentru a asigura o deschidere către mediul cultural internaţional.

Arhitectul Ion Căpșuneanu – o cercetare monografică

Asociația Centrul de Studii Istorice și Arhitecturale

arh. Vlad Mitric-Ciupe

În cadrul cercetării Arhitecții români și detenția politică 1944-1964, am descoperit o serie de arhitecți cu o activitate profesională excepțională înainte de instaurarea comunismului și complet necunoscuți astăzi (și) din cauza condamnării politice suferite. Proiectul și-a propus să aducă la lumină personalitatea și realizările arhitectului Ion Căpșuneanu (1903-1989), întemnițat politic de către regimul comunist între 1948 și 1956, arhitect-șef al orașului Constanța între 1941 și 1945. În urma apelului la arhive (Primăria Municipiului București, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, alte arhive particulare) și a cercetării de teren, am reușit să documentăm 30 de lucrări ale arhitectului în București, Constanța, Mamaia și Eforie Nord. Valorificarea rezultatelor cercetării se va face printr-un volum ce urmează să fie publicat anul acesta.

Regionalism în arhitectura secolului al XX-lea

Autor: Adrian Mahu

Editura Magic Print, Onești, 2015

Astăzi, poate spre surprinderea multora, într-o epocă a globalizării, cartea Regionalism în arhitectura secolului al XX-lea este tot mai actuală.

Întotdeauna alături de tendinţe de internaţionalizare vor exista şi tendinţe de specificitate, personalizare în arhitectură. Spre a nu da naştere la conotaţiile naţionaliste, în ultimele decenii pentru tendinţele de specificitate în arhitectură s-a adoptat termenul de regionalism, care a fost folosit pentru prima oară de Pedro Figari în jurul anului 1910. Regionalism în arhitectură înseamnă respectul faţă de „genius loci”, ansamblul datelor geografice, topografice, climatice, istorice care particularizează şi dau specificul unui anumit loc.

Premiile internaţionale acordate unor personalităţi precum Hassan Fathy, Reima Petilä, Ralph Erskine, Tadao Ando, Balkrishna Vithaldas Doshi, Charles Correa, Luis Barragan, Sverre Fehn, Rafael Moneo, Alvaro Siza Vieira, Paulo Mendes da Rocha, Ricardo Legorreta, Souto de Moura, Wang Shu au demonstrat vigoarea şi multiplele faţete pe care regionalismul le poate căpăta în arhitectura secolului al XX-lea.

În condiţiile actuale, conştienţi de resursele limitate ale Pământului, tot mai mulţi arhitecţi se orientează către arhitectura sustenabilă, care îl are, încă din anii ’40, pe Hassan Fathy drept genialul ei antemergător. Cel care a contribuit decisiv la apariţia regionalismului în arhitectura modernă a fost Le Corbusier, arhitectul autodidact şi teoreticianul cel mai important în arhitectura şi urbanismul secolului trecut.

Structurarea cărţii în 8 capitole a permis atât prezentarea problematicii regionalismului şi trecerea în revistă a celor mai importante lucrări teoretice referitoare la subiect, cât şi a unor personalităţi reprezentative din patru zone geografice diferite: Hassan Fathy din Egipt, Luis Barragan din Mexic, Constantin Joja din România şi Reima Pietilä din Finlanda.

Metoda comparaţiei este cea mai indicată atunci când se tratează despre regionalismul în arhitectură, iar cei patru arhitecţi aleşi reprezintă treapta superioară a regionalismului, „Regionalism înţelept”. Singurul drum înţelept pentru arhitectura actuală este redeşteptarea interesului pentru valorificarea tradiţiilor şi a rolului pe care filosofia arhitecturii îl are în elaborarea proiectelor, numai astfel evitându-se capcana modelor efemere şi a consumerismului.

Cartea este în ediţie bilingvă, română şi engleză, pentru că autorul este convins de anvergura naţională şi internaţională a lucrării sale şi îşi doreşte să fie cunoscută de arhitecţii de pretutindeni.