Actualitatea internă

Proiecte culturale UAR 2015

????????????????????????????????????

27.04.2016

În fiecare an, Uniunea Arhitecților din România finanțează din Fondul „Timbrul arhitecturii” proiecte culturale care promovează arhitectura, urbanismul și patrimoniul construit în baza unei competiții deschise și transparente. Anul trecut, finanțarea totală de 265.000 lei a fost acordată operatorilor culturali pentru un număr de 14 proiecte. Revista „Arhitectura” a publicat, în numărul 1/2015, lista completă a acestora. În data de 20 noiembrie 2015, UAR a organizat, la sediul Centrului de Cultură Arhitecturală din Str. Jean Louis Calderon 48, o sesiune de comunicare a rezultatelor proiectelor culturale finanțate de UAR. Într-o atmosferă academică și în fața unui public distins, reprezentanții operatorilor culturali au prezentat cele mai importante etape și acțiuni desfășurate în cadrul proiectelor, rezultatele semnificative și concluziile acestor experiențe profesionale și culturale. Tipologia celor 14 proiecte a fost diversă: programe de formare și voluntariat pentru conservarea și restaurarea patrimoniului construit, meșteșuguri și meserii pentru revitalizarea arhitecturii tradiționale, volume de istoria arhitecturii și urbanismului, publicații de arhitectură, cercetări monografice privind viața și cariera profesională a unor arhitecți înaintași, tabere de vară, expoziții, acțiuni de reabilitare și valorificare a patrimoniului cultural. Prezentăm în continuare câteva din proiectele comunicate în sesiunea de încheiere a programului 2015 de finanțare a proiectelor culturale din Fondul „Timbrul arhitecturii”.

Formarea deprinderilor meșteșugărești la Centrul Internațional de Formare în Conservarea Patrimoniului Construit, Castelul Banffy, Bonțida

Organizație: Transylvania Trust – Institutul de Clădiri Istorice (IHBC) Centrul Internațional de Formare în Conservarea Patrimoniului Construit de la Castelul Banffy din Bonțida, condus de Transylvania Trust și IHBC, a găzduit 31 de studenți pe parcursul a două săptămâni în iulie 2015, care au participat la un curs special pentru deprinderea meșteșugurilor tradiționale de construcție. Cursurile sunt parte a unui program de formare care a fost dezvoltat la castel din 2001 și face parte dintr-un program internațional mai extins, care deja a cuprins 1.600 de studenți din 26 de țări. Cursul a fost finanțat de UAR și de Programul Uniunii Europene pentru cultură. Studenții au fost instruiți în domeniul meșteșugurilor tradiționale de construcție lucrând direct pe clădirile din incinta castelului: învățare prin restaurare, restaurare prin instruire. Participanții la curs au venit din cinci țări diferite: România, Marea Britanie, Franța, Belgia și Ungaria. Coordonator: David Baxter, director Centrului BHCT, Castelul Banffy, Bonțida

Verna-cultura, meșteșuguri tradiționale în contextul arhitecturii contemporane

foto articol vernacultura „Verna-cultura” își propune recuperarea culturală a meșteșugurilor tradiționale din domeniul construcțiilor prin organizarea unor activități practice, pe șantiere active, care recurg la utilizarea materialelor și tehnicilor din arhitectura vernaculară, cu scopul utilizărilor contemporane, sustenabile. În acest an, evenimentul s-a derulat la Comana, județul Giurgiu, prin organizarea unei școli de vară în perioada 13-23 iulie, destinată unui număr de 15 arhitecți stagiari care au asistat la module teoretice și practice, prezentate în cadrul șantierului proiectului „Satul meșteșugurilor”, un proiect inovator care propune construirea a șapte ateliere meșteșugărești în spații cât mai apropiate de originea practicării lor. Proiectul s-a derulat prin Asociația „Moara de hârtie”, în parteneriat cu Facultatea de Arhitectură a Universității „Spiru Haret” București și Fundația Fedeco. Mai multe informații se pot găsi accesând: facebook.com/Școala-de-vară-Verna-cultura Inițiator proiect: lect. dr. arh. Andreea Matache

Proiectul „Formarea îndrumătorilor – 2015”, Asociația „De-a arhitectura”

DSC_0918 Pentru a îndeplini obiectivele de învățare propuse de opționalul integrativ pentru învățământul primar „De-a arhitectura – educație pentru arhitectură și mediu construit”, curriculum la decizia școlii aprobat de MEN, pregătirea îndrumătorilor vizează formarea profesorilor și a arhitecților ce îi asistă în predare în ceea ce privește conținutul programului și metodele de învățare experiențială. Pe parcursul pregătirii se formează echipele de predare în tandem, se produce schimbul de experiență și se acumulează noi abilități prin simulări cât mai aproape de situațiile reale de la clasă. Sprijinind formarea îndrumătorilor pentru educația copiilor în domeniu, UAR contribuie la recunoașterea arhitecturii și a urbanismului ca importante componente culturale, familiarizarea publicului larg cu rolul arhitectului în societate și respectarea valorilor legate de mediul construit.

Monumente Uitate: descoperă patrimoniul prin fotografie

Palatul familiei Cantacuzino-Pașcanu, Pașcani, județul Iași (2013)

Proiectul „Descoperă patrimoniul prin fotografie”, desfășurat de Asociația ARCHÉ, este a patra ediție a proiectului multianual Monumente Uitate, a cărui principală realizare este o platformă online gratuită ce oferă imagini și informații despre aproximativ 1.000 de reședințe aristocratice, extraurbane, din regiunile istorice ale României. Scopul proiectului de anul acesta a fost integrarea comunității în procesul de inventariere și evidență a patrimoniului cultural. Astfel, pe lângă completarea platformei cu informații de arhivă referitoare la castelele și conacele din Transilvania, Crișana și Maramureș, am dezvoltat site-ul www.monumenteuitate.org cu un modul de crowdsourcing. Prin acesta urmărim să stimulăm interesul publicului față de patrimoniul construit, facilitând implicarea diferitelor comunități în procesul de documentare a clădirilor și ansamblurilor considerate valoroase.

Restauratori români: Arhitectul Ion D. Trajanescu – 140 de ani de la naștere

„Mănăstirea Hurezi – fațadă interioară incintă sud”, desen de I. D. Trajanescu, 1915, planșa provine din arhiva I.N.P., fond C.M.I.

Operator cultural: Institutul Național al Patrimoniului, coordonator proiect – arhitect Anca Filip Institutul Național al Patrimoniului continuă ciclul de proiecte culturale intitulat „Restauratori români”, menit să evoce, să readucă în actualitate și să pună în valoare opera înaintașilor arhitecți, care au activat în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Anul acesta, proiectul i-a fost dedicat lui Ion D. Trajanescu (1875-1964), căruia i-a fost omagiată întreaga și complexa activitate, desfășurată ca arhitect, restaurator, publicist și profesor. Pe platforma online www.trajanescu.ro au fost încărcate toate materialele realizate în cadrul proiectului cultural: arhiva digitală cuprinzând proiectele de restaurare semnate de arhitect, aflate în arhiva I.N.P., fond C.M.I., articolele, volumele și studiile sale, repertoriul ilustrat al proiectelor și realizărilor sale ca arhitect proiectant, expoziția itinerantă realizată în cadrul proiectului cultural.

Restituții: Orașe la începuturile Evului Mediu românesc

Restitutii - copertaOperator cultural: Fundația Arhitext Design Volumul reprezintă cel de-al 6-lea titlu din colecția „Cărțile Arhitext”, dedicată publicării studiilor realizate de cercetători români de prestigiu. Acesta se concentrează pe evoluția a opt orașe medievale românești din spațiul extracarpatic – Enisala, Cetatea Albă, Orheiul Vechi, Suceava, Câmpulung, Soroca, Roman, Giurgiu –, într-o abordare care își propune să aducă în acord informația istorică și arheologică cu aceea cartografică. Lucrarea este deschisă de o parte introductivă care așază studiul în relație cu demersurile deja întreprinse în urbanistica medievală, fiind, de asemenea, completată de un album foto care surprinde starea orașelor cercetate în contextul transformărilor din anii 1980. Volumul este realizat în ediție bilingvă (română-engleză), pentru a asigura o deschidere către mediul cultural internațional.

Arhitectul Ion Căpșuneanu – o cercetare monografică

Ion CăpșuneanuAsociația Centrul de Studii Istorice și Arhitecturale arh. Vlad Mitric-Ciupe În cadrul cercetării Arhitecții români și detenția politică 1944-1964, am descoperit o serie de arhitecți cu o activitate profesională excepțională înainte de instaurarea comunismului și complet necunoscuți astăzi (și) din cauza condamnării politice suferite. Proiectul și-a propus să aducă la lumină personalitatea și realizările arhitectului Ion Căpșuneanu (1903-1989), întemnițat politic de către regimul comunist între 1948 și 1956, arhitect-șef al orașului Constanța între 1941 și 1945. În urma apelului la arhive (Primăria Municipiului București, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, alte arhive particulare) și a cercetării de teren, am reușit să documentăm 30 de lucrări ale arhitectului în București, Constanța, Mamaia și Eforie Nord. Valorificarea rezultatelor cercetării se va face printr-un volum ce urmează să fie publicat anul acesta.

Regionalism în arhitectura secolului al XX-lea

Autor: Adrian Mahu Editura Magic Print, Onești, 2015 Astăzi, poate spre surprinderea multora, într-o epocă a globalizării, cartea Regionalism în arhitectura secolului al XX-lea este tot mai actuală. Întotdeauna alături de tendințe de internaționalizare vor exista și tendințe de specificitate, personalizare în arhitectură. Spre a nu da naștere la conotațiile naționaliste, în ultimele decenii pentru tendințele de specificitate în arhitectură s-a adoptat termenul de regionalism, care a fost folosit pentru prima oară de Pedro Figari în jurul anului 1910. Regionalism în arhitectură înseamnă respectul față de „genius loci”, ansamblul datelor geografice, topografice, climatice, istorice care particularizează și dau specificul unui anumit loc. Premiile internaționale acordate unor personalități precum Hassan Fathy, Reima Petilä, Ralph Erskine, Tadao Ando, Balkrishna Vithaldas Doshi, Charles Correa, Luis Barragan, Sverre Fehn, Rafael Moneo, Alvaro Siza Vieira, Paulo Mendes da Rocha, Ricardo Legorreta, Souto de Moura, Wang Shu au demonstrat vigoarea și multiplele fațete pe care regionalismul le poate căpăta în arhitectura secolului al XX-lea. În condițiile actuale, conștienți de resursele limitate ale Pământului, tot mai mulți arhitecți se orientează către arhitectura sustenabilă, care îl are, încă din anii ’40, pe Hassan Fathy drept genialul ei antemergător. Cel care a contribuit decisiv la apariția regionalismului în arhitectura modernă a fost Le Corbusier, arhitectul autodidact și teoreticianul cel mai important în arhitectura și urbanismul secolului trecut. Structurarea cărții în 8 capitole a permis atât prezentarea problematicii regionalismului și trecerea în revistă a celor mai importante lucrări teoretice referitoare la subiect, cât și a unor personalități reprezentative din patru zone geografice diferite: Hassan Fathy din Egipt, Luis Barragan din Mexic, Constantin Joja din România și Reima Pietilä din Finlanda. Metoda comparației este cea mai indicată atunci când se tratează despre regionalismul în arhitectură, iar cei patru arhitecți aleși reprezintă treapta superioară a regionalismului, „Regionalism înțelept”. Singurul drum înțelept pentru arhitectura actuală este redeșteptarea interesului pentru valorificarea tradițiilor și a rolului pe care filosofia arhitecturii îl are în elaborarea proiectelor, numai astfel evitându-se capcana modelor efemere și a consumerismului. Cartea este în ediție bilingvă, română și engleză, pentru că autorul este convins de anvergura națională și internațională a lucrării sale și își dorește să fie cunoscută de arhitecții de pretutindeni.