Bucureștiul ca proiect colectiv. Fragmente dintr-o practică urbană între 1998–2026

Sunt la o conferință în Deltă despre noua programare financiară cu reprezentanții de la DG Regio, administrație locală și centrală și se discută aprins despre cum facem mai eficiente și cu mai mare impact investițiile europene. Profit de pauza de cafea și îl întreb pe conducătorul echipei Comisiei Europene dacă a auzit vreodată discutându-se despre regenerarea Dâmboviței și importanța unui astfel de proiect pentru București. Am rămas surprins să-mi spună direct că el vede o mare problemă în implementarea unui proiect atât de complex, atât timp cât responsabilitatea este împărțită, cu mici șanse de realizare dacă nu se va schimba forma de administrare a Bucureștiului (wow, omul chiar știe ce vorbește!).

A trecut direct să-mi povestească despre Varșovia (polonez fiind), cum aceasta a trecut printr-o experiență similară de mulți ani de stagnare, din cauza unei fragmentări a planurilor de dezvoltare generate de împărțirea atribuțiilor pe districte. Odată cu reformarea ad

Coperta revistei

Citiți continuarea in revista

Arhitectura 3-4/2026 (723-724)
Bucureștiul care...