RDW

Planwerk

Cluj - Piaţa Muzeului, înainte şi după

Biroul, cu sediul la Cluj, reuneşte arhitecţi din Germania şi România. Scara lucrărilor Planwerk variază de la documentaţii de urbanism până la proiecte detaliate pentru spaţii publice şi clădiri. Indiferent de dimensiunile proiectului, criteriile de abordare implică permanent obiectul supraordonat ca scară (configuraţia unei case pleacă de la cea a spaţiului urban, a spaţiului urban de la cea a zonei, a zonei de la cea a oraşului etc.). Tematici precum calitatea spaţiului public, a relaţiei sale cu cel privat, a durabilităţii şi raţionalităţii oricărei forme de intervenţie se regăsesc în toate lucrările şi stabilesc legături de continuitate între ele.

Începuturi

În vara anului 1998, la Tăutelec, lângă Oradea, a în­ceput o serie anuală de şcoli de vară la care au participat arhitecţi şi studenţi din Hamburg şi Cluj. Pentru clujeni, noutatea era dată în primul rând de natura temelor şi de abordările propuse de oas­peţii germani. Zonele urbane studiate erau nespectaculoase, dar foarte importante pentru rolul pe care îl aveau în oraş, în speţă pentru calitatea locuirii. Propunerile aveau o consistenţă reală – dată de cercetarea atentă a nevoilor şi a posibilităţilor – secundată de o simplitate formală neobişnuită pen­tru mediul arhitectural autohton.

De-a lungul celor cinci ediţii ale workshopului, aceste duble exerciţii – deopotrivă de schimb inter­cultural şi de înţelegere a oraşelor din România – au strâns legăturile în interiorul grupului şi au „oficia­lizat” un mod de lucru. În centrul acestuia este angajarea arhitecturii ca instrument de îmbunătăţire a calităţii vieţii în comunităţi şi abia apoi ca mijloc de expresie.

În 2001 este înfiinţată asociaţia Planwerk Cluj-Napoca. Proiectul este sprijinit de oraşul Köln, ală­turi de o serie de susţinători din domeniul econo­mic privat, şi are ca scop formularea unui set de idei pentru dezvoltarea spaţială a Clujului. În jurul proiectului se grupează o mare parte a iniţiatorilor şi a membrilor şcolii de vară, care alătură metodelor de abordare exersate la Tăutelec experienţa

spe­cialiştilor locali şi dezideratele administraţiei publice.

Deşi acoperă acelaşi teritoriu şi urmăreşte aceleaşi scopuri ca şi Planul Urbanistic General al oraşului, studiul Planwerk nu suplineşte sau modifică regle­mentările documentaţiei oficiale. Prin analiza ri­guroasă a stării lucrurilor se oferă, în prima fază, o imagine actuală a problemelor şi o evaluare a tendinţelor, deopotrivă a celor avantajoase şi a celor conflictuale. Plecând de aici, studiul alătură PUG-ului (un document prin definiţie static şi de aceea vulnerabil în faţa unei evoluţii rapide şi necontrolate a oraşului) o listă de obiective prioritare, adaptate situaţiei de fapt şi, mai important, orientate spre viitor. Studiul pregăteşte repere pentru următorul PUG şi are, la fel ca acesta, o componentă strategică şi una „tactică”. Prima tra­sează direcţii majore şi structuri de organizare spaţială ale oraşului, pe termen lung.

Cea de a doua identifică puncte nevralgice şi zone cu rol deosebit, pentru care propune obiective şi măsuri. Se urmăresc efecte de dezvoltare a căror amploare depăşeşte momentul şi ariile pro­priu-zise ale intervenţiilor şi care înglobează aspecte infrastructurale, sociale, economice, ecologice şi arhitecturale.

Întregul demers este însoţit de prezentări, mese rotunde, expoziţii şi apariţii în media care reuşesc, pentru scurte perioade de timp, să scoată planificarea urbană în afara birourilor proiectanţilor şi ale primăriei. Pentru cei mai mulţi clujeni – din nou o premieră, primită cu simpatie şi interes. Fapt încurajator pentru Planwerk, a cărui prezenţă publică este activă şi astăzi, fără a se limita la mediile şi dezbaterile de specialitate.

Studiul de la Cluj este urmat, între 2004 şi 2006, de altele similare: Sibiu, Satu-Mare, Miercurea Ciuc. La fel ca pentru Cluj, proiectele conţin, alături de strategiile de dezvoltare spaţială a oraşelor în teritoriu, seturi de măsuri punctuale, adresate unor zone cu rol special în evoluţia oraşului. Instrumentul prevăzut pentru abordarea acestor zone, în prealabilul întocmirii unui nou plan urbanistic general, este planul urbanistic zonal (PUZ). În pre­gătirea planurilor zonale, studiul identifică şi delimitează teritoriile viitoarelor reglementări şi trasează obiectivele principale pentru fiecare din­tre ele, fie sub forma unor masterplanuri, fie direct sub forma temei de proiectare PUZ. Pentru o parte dintre acestea, administraţiile locale au trecut ulterior studiului Planwerk la întocmirea de PUZ-uri.

În centrul preocupării pentru reabilitarea zonelor urbane se află, de cele mai multe ori, calitatea spaţiului public. Motivele sunt evidente:

1. spaţiul public este cel mai vulnerabil în condiţiile unei evoluţii foarte dinamice, pe alocuri agresive, a dezvoltărilor private şi pe fundalul unui sistem per­misiv de reglementări şi control; 2. spaţiul pu­blic oferă administraţiilor posibilitatea celei mai rapide şi directe intervenţii; 3. intervenţiile au efecte care se extind asupra spaţiului privat din jur şi care atrag interes; 4. importanţa în sine a spa­ţiului public pentru calitatea vieţii.

Citiți textul integral în nr 4 / 2011 al Revistei Arhitectura.
The Cluj-based practice brings together architects from Germany and Romania. Planwerk’s projects vary from urban planning documentation to de­tailed projects for public spaces and buildings. Irrespective of the project size, the approach cri­teria always take into consideration the larger scale of the object (the configuration of a house departs from that of the urban space, the confi­guration of the urban space from that of the area, the configuration of the area from that of the city etc.). Themes such as the quality of public space, of its relationship with the private one, of the sustainability and rationality of each form of intervention can be found in all of their works and ensure the continuity between them.The Beginnings

In the summer of 1998, at Tăutelec, near Oradea, started off an annual series of summer courses attended by architects and students from Hamburg and Cluj. For the inhabitants of Cluj, the novelty consisted primarily in the nature of the themes and the approaches proposed by the German guests. The urban areas under survey were not spectacular, but played a very important role in the city, especially as far as the quality of living was concerned. The proposals had real substance to them, as they relied on the careful research of needs and possibilities and assumed a formal simplicity unusual for the local architectural environment.

Throughout the five editions of the workshop, these double exercises in inter-cultural exchange and understanding of the Romanian cities strengthe­­­ned the ties within the group and established an „official” working method. This method sees ar­chitecture primarily as an instrument for im­pro­ving the quality of community life and only secon­darily as a means of expression.

In 2001 the Planwerk Cluj-Napoca association was set up. The project was supported by the city of Köln and several private businessmen and aimed to lay down a set of ideas for the spatial development of Cluj. The project brought together a large part of the initiators and members of the summer school, who combined their methods of approach learnt at Tăutelec with the experience of the local specialists and the goals of public administration authorities.

Although it covers the same territory and pursues the same goals as the PUG (General Urban Plan), Planwerk’s study does not supplement or modify the regulations laid down in the official documentation. First, a rigorous analysis of the situation offers an accurate picture of the existing issues and of the advantageous, as well as con­flicting trends. Starting from here, the study attaches to the General Urban Plan (a document which is static by definition and for this reason vulnerable before a rapid and uncontrolled evo­lution of the city) a list of priority objectives, attached to the existing situation and, which is more important, future-oriented. The study pre­pares landmarks for the next PUG and has just like it a strategic and a „tactical” component. The former draws up the main directions and structures for the long-term spatial organization of the city.

The latter identifies sensitive points and areas with a special role, for which it puts forward ob­jectives and measures. The architects moni­tor those development effects whose scale trans­gresses the moment and the physical areas of the interventions, reuniting infrastructural, social, economic, ecological and architectural aspects.

The entire effort is accompanied by lectures, round tables, exhibitions and media shows which manage, for short periods of time, to take urban planning outside the designers’ practices and city hall’s offices. For most of the inhabitants of Cluj, this is another premiere, received with sympathy and interest. It is an encouraging fact for Planwerk, whose public presence is just as active today, and which does not confine itself to specialized circles and debates.

The Cluj study is followed, between 2004 and 2006, by other similar ones for Sibiu, Satu-Mare, and Miercurea Ciuc. As in the case of Cluj, in addition to strategies for the spatial development of cities, the projects contained sets of precise measures targeting urban areas with a special role in the evolution of the city. The instrument provided for approaching such areas, before the preparation of a new general urban plan, was the zonal urban plan (PUZ). In preparing the zonal plans, the study identifies and establishes the scope of future regulations and lays down the main objectives for each of them, either in the form of master plans or directly in the form of the PUZ design theme. For part of them, the local administrations moved, subsequent to the Planwerk study, to the preparation of PUZs.

At the center of the preoccupation with the renovation of urban areas is, most often, the quality of public space. The reasons are obvious: 1. public space is the most vulnerable in the context of an extremely dynamic, and occasionally aggressive, evolution of private developments and against the backdrop of a permissive regulatory and control system; 2. public space provides administrations with the possibility of the fastest and most direct intervention; 3. the interventions have effects which expand over the surrounding private space and attract interest; 4. the importance of the public space itself for the quality of life.

 Read the full text in the print magazine.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog