Anuala de Arhitectură București „Concursul de arhitectură” (7 - 17 iulie 2011)
Tot mai mult se vorbește astăzi că România va intra în a doua criză economică sau, mai bine zis, criza actuală este cumva vizualizată în formă de W, prima parte a semnului tocmai a fost străbătută, urmează a doua. Dacă ar fi așa, ne întrebăm noi, atunci cum mai rămâne cu arhitectura și cum se va mai situa ea în peisajul acesta destul de tulbure? Ce strategii vom aborda tocmai pentru a contrabalansa această perspectivă? Întrebările sunt esențiale atât pentru profesie, cât și în cazul evenimentelor de arhitectură, fiindcă doar acestea pot creea o legatură mai strânsă între breaslă și publicul larg. Se vehiculează uneori ideea de a rări evenimentele arhitecturale sub pretextul existenței unei diminuări a producției de arhitectură. Ideea merge mai departe, propunându-și o calitate mai mare a evenimentelor de arhitectură, tocmai prin împuținarea lor și o concentrare calitativă mai mare asupra celor rămase. Aici, prin evenimente, mă refer la Anuale, și nu numai la cele din București, dar și la cele din toată țara. Cu toate acestea, dacă observăm materialele expuse la Anualele bucureștene din ultimii doi sau trei ani, vom descoperi o creștere exponențială a calității proiectelor de arhitectură, dar și a calității evenimentelor ce le-au mediatizat. De asemenea, credem că o împuținare a evenimentelor, oricare ar fi aceasta, nu este benefică, tocmai fiindcă publicul larg poate să fie educat doar printr-o mediatizare constantă și efectivă a arhitecturii prin intermediul acestor evenimente. Nu va trebui sa scădem numărul evenimentelor, ci din contră, să le creștem numărul! Doar astfel vom putea să rezistăm într-o perioadă de criză ce pare că vrea să reducă la zero arhitectura. Tocmai din acest motiv am început să organizăm Anualele de Arhitectură într-un nou format, ce se bazează pe o deschidere din ce în ce mai mare către publicul larg. Această deschidere este necesară tocmai în contextul dificil despre care vorbeam, fiindcă ea menține un echilibru între public și mesajul arhitecturii ca act cultural și social, nu doar economic. Anuala de Arhitectură București 2011 se înscrie în această direcție ascensională, prin care încercăm să transformăm un foarte bun eveniment profesional, ceea ce Anuala a fost până acum, într-un eveniment cultural de marcă în București. Anuala de Arhitectură 2011 din București, a avut loc în perioada 7-17 iulie, la Sala Dalles, debutând prin două direcții majore: a) tematica Anualei – Concursul de Arhitectură – ca modalitate specifică de impunere a calității în arhitectură, construcții dar și social și cultural – în acest sens, majoritatea evenimentelor Anualei au fost concepute pentru aceasta temă; b) „10 ani de OAR București” – Anuala din acest an a serbat un deceniu de existență a filialei din București. Publicul, atât arhitecți, cât și iubitori de cultură au fost invitați la toate evenimentele din cadrul Anualei. Acestea au fost de mai multe tipuri, atingând aproximativ toate laturile domeniului arhitectural: competiții de arhitectură și design, conferințe, spectacole, workshop-uri, expoziții. Subiectele puse în discuție, axate pe tematica competiției în arhitectură, înfățișează un portret global al arhitectului român contemporan cablat la realitățile socio-economice și culturale actuale. Nu aș vrea să fac o descriere a tuturor evenimentelor din cadrul Anualei, fiindcă s-ar dezvolta un text mult prea lung. În schimb, aș vrea să amintesc câteva momente cu totul particulare care au avut loc în această ediție. În primul rând, fiind o ediție aniversară, Filiala București a înmânat membrilor fondatori medalii de onoare, iar celorlalți membri, insigne cu logo-ul organizației. Un alt moment notabil a fost vizita, conferința și expoziția unui grup de arhitectură vienez tânăr și recunoscut pe scena internațională, X Architekten. În timpul conferinței, grupul a recunoscut importanța competițiilor în startul avut de acesta ca firmă de arhitectură. Participarea la competiții profesioniste de arhitectură, a adus grupului primele contracte și astfel, l-au impus pe piață. De asemenea, alte momente notabile, au fost dezbaterile pe tema axei Buzești-Uranus, inițiate de Mario Kuibuș, la care au participat printre alții și domnul Șerban Sturdza, domnul președinte OAR, Șerban Țigănaș, Hanna Derer, domnul Mircea Ochinciuc președintele OAR București. Discuțiile au vizat o critică la situația actuală a programului inițiat de autorități și, în același timp, o alternativă la aceasta realizată de arhitecți. Printre cele mai interesante evenimente, au fost cele ale expozițiilor principale din sala Dalles: O Istorie a concursurilor de arhitectură, Alternativa la Axa Buzești-Uranus și expoziția realizată de primărie și proiectanți, Închiderea inelului median de circulație al Capitalei pe Arcul Nordic între Șoseaua Colentina și Șoseaua Virtuții, unde vizitatorul putea să concluzioneze asupra modului cum arhitectura se realiza în trecut și a modului cum ea se desfășoară în prezent. Două evenimente au fost organizate în paralel cu Anuala: o expoziție cu lucrări X Architekten, intitulată Clouds, la sediul OAR România, casa Ion Mincu și o a doua, la Centrul CIV, expoziția T II+ Instalează-te de Eduard Gabia și Justin Baroncea. O echipă de tineri arhitecți a fost invitată în a expune o instalație de arhitectură parametrică denumită „HEX[igloo” în sala principală de la Dalles. În ceea ce privește expoziția-concurs, Anuala 2011 a beneficiat de proiecte de arhitectură a căror calitate este în mod constant bună, zona medie a arhitecturii bucureștene devenind din ce în ce mai valoroasă, păstrând însă o anumită linie neo-modernistă. În zona cărților de arhitectură, s-au impus lucrări de autor a căror concepție structurală depășea simplul format al enciclopediilor sau albumelor. Secțiunea imagine de arhitectură a creat controverse, care, la anul, în ediția viitoare, vom putea să le rezolvăm sub alte forme. Juriile Anualei de Arhitectura au fost trei: a) la secțiunile arhitectură, amenajări de interior, restaurare, proiecte nerealizate și diplome de arhitectură, Selma Harrington (Președinte A.C.E.) – președinte juriu, Oana Bogdan (Bruxelles), Radu Dragan (Paris), Alexandru Bălan (Președinte OAR Dobrogea), Alexandru Gavozdea (vicepreședinte OAR Sibiu-Vâlcea); b) cel de la carte de arhitectură, alcătuit din Ioan Augustin – președinte juriu, Mihai Duțescu și Bogdan Ghiu; c) cel de la imagine de arhitectură, alcătuit din Mihai Oroveanu, Șerban Bonciocat și Constantin Aurelian Trișcu. Desi în plină criză economică, arhitectura în București pare să reziste atât cantitativ, cât și calitativ. Deși, în mod vizibil, mai puțină cantitativ, arhitectura anilor 2010 -2011, are o ascensiune evidentă. De aceea, trebuie în mod constant să inventăm evenimente prin care să o promovăm către publicul larg, căci numai o permanentă comunicare ne va asigura existența în conștiința publică generală. În acest context, Anuala de Arhitectură 2011, a fost încă o luptă, câștigată credem, de a menține optimismul într-o breaslă destul de afectată de evenimentele globale dificile prin care trecem cu toții acum. Pentru aceasta țin să mulțumesc echipei de la OAR București, partenerilor noștri, MNAC și UAUIM, precum și sponsorilor noștri.
Text: Emil IVĂNESCU, Vicepreședinte OAR București
Comisarul Anualei de Arhitectură 2011