Articole tematice

Zidul Berlinului: un element de ruptură în peisajul orașului

Dr Eleni G. Gavra, arhitect, asistent profesor (Patrimoniul Cultural și Arhitectural), Departamentul de Studii Balcanice, Universitatea Macedoniei de Vest, Grecia Dimitra Vitoula, arhitect, master în „Conservarea și restaurarea monu­men­telor culturale”, Departamentul de Arhitectură, Universitatea „Aristotel” din Thessaloniki, Grecia Konstantina-Vasiliki Iakovou, studentă, Departamentul de Arhitectură, Universitatea „Aristotel” din Thessaloniki, Grecia
Dr Eleni G. Gavra, Architect, Assistant Professor (Ekistics and Cultural He­ritage), Department of Balkan Studies, University of Western Macedonia, Greece Dimitra Vitoula, Architect, Msc „Preservation and Restoration of Cultural Monuments”, Department of Architecture, Aristotle University of Thessaloniki, Greece Konstantina-Vasiliki Iakovou, Undergraduate student, Department of Architecture, Aristotle University of Thessaloniki, Greece
Acest articol analizează schimbările suferite de peisajul orașului Berlin în perioada existenței Zidului Berlinului și după căderea acestuia. Rivalitatea dintre cele două părți ale orașului a condus la transformări în grila acestuia, fiecare parte încercând să se promoveze cât mai bine. După căderea Zidului, orașul Berlin a fost desemnat drept simbol al unității Germaniei. Din numeroase motive (de natură politică, spațială, financi­ară), au fost demarate mai multe proiecte de dezvoltare urbană finanțate de agenți economici, în scopul de a sublinia identitatea orașului. Cu alte cuvinte, Berlinul a atras investitori pentru a-și putea finanța transforma­rea. Această strategie este în deplin consens cu ceea ce Zukin denumește „economia simbolică”. Înflorirea economiei orașului a trezit voința întregii țări de a reface rupturile produse în trecut. Articolul a fost făcut public prima dată cu ocazia lucrărilor (nepublicate încă) conferinței „Douăzeci de ani de la căderea Zidului Berlinului: evaluare și perspective” („Είκοσι χρόνια μετά από την πτώση του Τείχους του Βερολίνου: αποτιμήσεις και προοπτικές”), Universitatea Macedoniei de Vest, Florina - Grecia 16-18 Octombrie 2009¹. 1 Kentrotis Kiriakos (Edit.), After the „End” of History, ANTREAS SIDERIS – IOANNIS SIDERIS & SIA O.E., Atena, 2011 (Κεντρωτής Κυριάκος (Edit.), Μετά το „Tέλος” της Ιστορίας, ΑΝΔΡΕΑΣ ΣΙΔΕΡΗΣ - ΙΩΑΝΝΗΣ ΣΙΔΕΡΗΣ & ΣΙΑ Ο.Ε., Atena, 2011) Citiți textul integral în 3 / 2011 al Revistei Arhitectura.
Berlin’s Wall: a rupturing element of its cityscape This article examines how Berlin’s cityscape changed during the Great Division and after the Wall’s fall. The rivalry between the two city’s parts transformed the city’s grid so as to promote its part’s image. After the Fall, Germany marked Berlin as a symbol of the country’s unity. Due to many reasons (political, spatial, financial) many urban development projects took place in order to highlight the city’s identity funded by enterprises. In other words, Berlin attracted investors’ interest in order to finance its transformation. This strategy is fully aligned to what Zukin refers as „symbolic economy”. The city’s economy raised the country’s will to restore the ruptures of the past. This article was firstly at the proceedings (not published yet) of the conference „Twenty years after the fall of Berlin’s Wall: evaluation and perspectives” („Είκοσι χρόνια μετά από την πτώση του Τείχους του Βερολίνου: αποτιμήσεις και προοπτικές”), University of Western Macedonia, Florina -Greece 16-18 October 2009¹. 1 Kentrotis Kiriakos (Edit.), After the „End” of History, ANTREAS SIDERIS –IOANNIS SIDERIS & SIA O.E., Athens, 2011 (Κεντρωτής Κυριάκος (Edit.), Μετά το „Tέλος” της Ιστορίας, ΑΝΔΡΕΑΣ ΣΙΔΕΡΗΣ - ΙΩΑΝΝΗΣ ΣΙΔΕΡΗΣ & ΣΙΑ Ο.Ε., Athens, 2011) Read the full text in the print magazine.
[caption id="attachment_1409" align="aligncenter" width="630" caption="1. Friedrichstrasse before the Second World War (found at: http://www.heimatsammlung.de/topo_unter/10/mitte_05/mitte_06/berlin-friedrichstrasse-02.htm) 2. Friedrichstrasse before the Second World War (found at :http://www.heimatsammlung.de/topo_unter/10/mitte_05/mitte_06/berlin-friedrichstrasse-02.htm) 3. Friedrichstrasse today (found at: http://www.berlin.citysam.dehttp://www.berlin.citysam.de 4. Friedrichstrasse today (found at: http://photo.jamescook.nu/?p=303 5. Ku’damm in 70’s (found at: Kruse C., Haddenhorst M., Hohmuth J., Berlin heute, today aujourd’ hui, Berlin: Prestel, 2002, pp. 87) 6. Ku’damm today (found at http://berlin.unlike.net/locations/611-Kudamm) 7. Kranzler Eck in 1955 (found at http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Bundesarchiv_B_145_Bild-F002774-0008, _Berlin, _Caf%C3%A9_Kranzler.jpg) 8. Kranzler Eck in 1955 (found at http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Bundesarchiv_B_145_Bild-F002774-0008, _Berlin, _Caf%C3%A9_Kranzler.jpg) 9. Kranzler Eck today (found at http://www.e-architect.co.uk/berlin/new_kranzler_eck.htm)"][/caption] [caption id="attachment_1410" align="aligncenter" width="630" caption="10. Branderburger Gate and the «dead» zone (found at: http://www.stadtentwicklung.berlin.de/denkmal/denkmale_in_berlin/pix/berliner_mauer/mauer_aufbau.jpg) 11. Branderburger Gate (found at: Ascherson N., Berlin - A Century of Change, Die Gesichter des Jahrhunderts, Berlin: Prestel, 2000, p. 100 12. Branderburger Gate today. 13. Potzdamer platz in 1919 (found at Kruse C., Haddenhorst M., Hohmuth J., Berlin heute, today aujourd’ hui, Berlin: Prestel, 2002, p. 36) 14. Potzdamer platz in 1919 (found at http://fkoester.de/kreiten/img/potsdamer_platz_1919.jpg) 15. Daimler city (found at http://www.aviewoncities.com/img/berlin/kvege1662p.jpg) 16. Daimler city"][/caption]