Bienala de Arhitectură Iași 27 iunie 2011

În luna iunie a avut loc la Iași un eveniment important pentru membrii breslei, deja tradițional, Bienala de Arhitectură Iași – 2011. Expoziția cu proiectele participante a constituit un bun prilej de contact și dialog între profesioniști, studenți-arhitecți, reprezentanți ai administrației locale și publicul prezent la vernisaj.

În comentariul președintelui juriului, arh. Șerban Sturdza, în intervențiile vorbitorilor (arh. George Carapanu – președintele Filialei Iași-Vaslui, arh. Nicolae Munteanu – membru al Senatului UAR, dl Mugur Cozmanciuc și dl Sorin Ionescu din partea autorităților locale) s-a semnalat necesitatea unui dialog real între toți actorii implicați privind starea actuală și viitorul orașului, dialog care ar putea fi potențat și prin prezentarea producției de arhitectură cu un conținut valoric ridicat. A fost remarcată, de asemenea, calitatea proiectelor prezentate, maturitatea profesională pe care o reflectă acestea, dar și focalizarea uneori excesivă a interesului arhitectului asupra obiectului, în detrimentul contextului.

La Bienală au participat arhitecți, membrii ai Ordinului Arhitecților din Romania, Filiala Iași-Vaslui, cu lucrări finalizate în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2010, grupate în următoarele secțiuni:

- Secțiunea 1: Locuințe individuale și colective;

- Secțiunea 2: Construcții social-culturale, comerciale și birouri și de cult;

- Secțiunea 3: Construcții industriale, showroom-uri;

- Secțiunea 4: Urbanism;

- Secțiunea 5: Restaurări, reabilitare arhitecturală.

Juriul a fost format din:

- Arh. Șerban Sturdza (vicepreședinte OAR, membru al Senatului UAR)

- Arh. Constantin Gorcea (Filiala Nord-Est)

- Arh. Gelu Tudorache (Filiala Bacău-Neamț)

- Arh. Sorin Nistor (Filiala Iași-Vaslui)

Din expunerea președintelui juriului, arhitect Șerban Sturdza:

„O primă observație, pe care am avut-o chiar de la început – noi, cei care am jurizat: considerăm că este mai puțin «pus pe perete» ca la ultima întâlnire (Bienala de Arhitectură Iași 2009), dar este mai bun.

Nu știu dacă este un efect al crizei, dar cred că marea majoritate a proiectelor au fost gândite în perioada «bună», sunt proiecte care pot dovedi maturitate profesională și o preocupare mare pentru lucruri ce țin de detalii, de elemente importante ale arhitecturii. Aș spune că există calitate.”

„Există o lipsă generală pe care o observăm în România, și parțial și aici, la proiectele expuse, și anume – pe lângă interesul pentru obiect, există un dezinteres pentru context... și acest fapt grevează până la urmă asupra conținutului valoric.”

„Probabil există o explicație și explicația pe care am găsit-o eu în mare măsură ar putea să fie că, deseori, vecinătățile ne deranjează și pun într‑o lumină defavorabilă propriul proiect.

Fiind atât de complicat să controlezi evoluția orașului și tot ce se întâmplă, probabil că mulți dintre noi dorim să punem în evidență efortul propriu și ascundem puțin vecinătățile. Este explicabil, dar nu cred că este admisibil.”

„S-a făcut o primă «citire» generală a proiectelor, urmată de o analiză detaliată individuală, urmată de o «întâlnire» comună a membrilor, cu comentarii, urmate de o vizită «la locul faptei», acolo unde a fost posibil să vedem dacă există o coincidență între fotografii și realitate. Este foarte util de a judeca lucrurile real. După deplasare, am tras concluziile.”