Dosar tematic

Experiența mea

Dosar tematic

Experiența mea

text: Constantin GORCEA

 

În profesia noastră, concursul este prezent încă din faza de pregătire și de examen. Desenele și proiectele din programa de învățare au fost notate prin expunere și apreciere comparativă.
Am aflat de concursurile internaționale de arhitectură încă din primul an de facultate, când printr-o întâmplare am ajuns să ajut la realizarea unei machete pentru un concurs de locuințe pentru Abu Dhabi, la care participa un grup de asistenți.
Am urmărit cu admirație participările studenților mai mari, veniți de la Timișoara, la concursurile Shinkenchiku de la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ‘80 publicate în JAPAN Architect.
Primele participări la expoziții, alături de grupul Form Trans Inform (alcătuit împreună cu câțiva colegi că formă de manifestare alternativă la școală și programa acesteia) au stimulat și componenta de concurs. Experiența de lucru în colectiv, foarte diferită de modul individual de elaborare a proiectelor a fost importantă. Nu pot să uit șansa de a participa într-o fază a unui concurs pentru un muzeu de arhitectură într-o grupare în care regretatul profesor Anton Dâmboianu a acceptat să ne fie partener. Îmi amintesc când, după o susținere cu pasiune a unor idei, m-a întrebat de unde sunt și mi-a replicat cu o fină ironie: „A! La voi, în Bucovina, și iarba este mai verde...”.
Participarea în anul 5 (1984) la concursul internațional William van Allen - Un muzeu și centru cultural în Haifa destinat numai studenților, ca obiect de studiu și de lucru al unui singur autor, a fost cea mai importantă experiență de acest tip din timpul studenției.

Proiect bloc 149- fotografii construcție realizată și macheta de concurs (an 1987)
Sursa: arhiva personală

A fost un exercițiu extraordinar pentru proiectul de diplomă și pentru multe alte proiecte complexe la care am participat ulterior. Evident că, în noaptea predării, am fost ajutat de toți colegii din cămin, iar în seara următoare, petrecerea de sărbătorire a reușitei de a preda proiectul de concurs a debutat cu incendierea machetei în curtea căminului studențesc de la Izvorul Rece. A fost o ilustrare a unui principiu valabil și în competițiile sportive: Important este să participi!
Entuziasmul și starea de grație a acestei acțiuni a fost o măsură a calității implicării în orice proiect pe care l-am realizat ulterior.
Forma de preluare a unei lucrări prin concurs am exersat-o în mod neașteptat și în Institutul Județean de Proiectare din Suceava. Șeful de colectiv de atunci, dl arhitect Ion Rizea, a avut inițiativa ca, pentru adaptarea unui proiect tip pentru realizarea unui ansamblu cu cinci blocuri P+8, să propună un concurs intern în cadrul colectivului, trei arhitecți din generații diferite primind tema de concurs. Păstrez și acum macheta din carton a blocului, la scara 1:200, după care s-a realizat proiectul de execuție a lucrărilor.
Imediat după 1989, când Societatea credincioșilor ortodocși din Bucovina a contactat Centrul Județean Proiectare din Suceava pentru realizarea unei Catedrale Ortodoxe la Suceava, în proaspăta mea calitatea de șef de atelier de arhitectură, am propus și susținut ideea unui concurs național pentru selectarea proiectului, cu un juriu reprezentativ din partea beneficiarului, UAR, Ministerul Culturii și Cultelor ș.a. Concursul s-a desfășurat în două etape, în etapa 1 selectându-se un număr limitat de invitați pentru a participa la a doua etapă.
Colectivul de arhitecți care a lucrat la acel proiect a creat nucleul actualei societăți de proiectare – AGD (Arhitectură Grafică Design), în care îmi exercit profesia de 25 de ani. A fost marele câștig al acestei experiențe cu final dezamăgitor... Deși proiectul nostru a câștigat concursul fără obligativitatea obținerii contractului de proiectare, după tergiversări repetate, s-a contractat realizarea proiectului. Am lucrat 10 ani la acest proiect, pe baza lui realizându-se doar demisolul până la cota ±0.00 pe o fundație de cca. 260 de piloți din beton armat de 12 m lungime, bătuți cu soneta, după care proiectul a fost schimbat, construindu-se una din miile de biserici irelevante realizate în România, după revoluție. Nu pot să uit întâlnirea cu arhitectul Augustin Ioan după ce i s-a întâmplat ceva foarte asemănător cu Catedrala Mânturii Neamului din București...

Proiect Catedrala Ortodoxă din Suceava- planșe și machetă de concurs –etapa a 2-a (an 1991) Sursa: arhiva AGD

Pătrunderea în formele de exercitare a profesiei specifice noii orânduiri capitaliste pe care urma să o construim a avut la bază și câștigarea unui concurs minor, dar relevant: Concursul pentru realizarea logoului primei firme înființate în Suceava după 1989, societatea comercială ALISA.
Contactul cu lumea concursurilor profesionale de arhitectură l-am avut însă în Franța, în cele două societăți de arhitectură la care am lucrat - AARD (arh. T. Georgesco și Ch. Tanascaux) și Constructiones Civiles (arh. Remy Butler) pentru o perioadă de aproape trei ani. Atunci am participat la cel puțin 20 de proiecte de concurs, având misiuni mai mult sau mai puțin importante. Înțelegerea sistemului prin care societăți medii de arhitectură (cca. 10 membri), produceau în medie un proiect de concurs pe lună, a fost o adevărată revelație pentru mine. Am avut impresia că din această moară care macină mereu iese și făină de calitate, că arhitecții care exersează continuu sunt ca niște sportivi bine antrenați.

Arhitecții implicați în acest sistem erau vizibili în acest fel atât în mediul privat, cât și în cel extern. Am înțeles aceasta după ce am aflat că echipa AARD fusese selecționată pentru concursul cu invitați, pe care l-a și câștigat, pentru un Centru turistic la Porte de Gruyères, într-un canton din Elveția, fiindu-i urmărită activitatea în publicația profesională Le moniteur d’Architecture din Franța, în care apăreau toate concursurile interne.
Am fost impresionat de producția aceasta continuă de idei, de atitudinea experimentală, uneori chiar critică față de tema propusă. Ceea ce conta realmente era ideea și susținerea ei și mai puțin dacă lifturile nu sunt desenate în același loc pe toate planurile din proiectul de concurs.

Experiența primului concurs câștigat la Constructiones civiles pentru extinderea spitalului din Saint Die (autor arh. Remy Butler) a fost practic cea mai complexă, fiind urmată și de o colaborare pentru elaborarea APD-ului împreună cu colegii asociați din Suceava.
Într-un proiect de concurs totul trebuia să fie sugestiv și să susțină o idee. A fost important ca în desenele de susținere a proiectului să se înțeleagă că razele soarelui sunt perpendiculare pe pământ la Perpignan.
Am asistat la un proiect de concurs în care blocul operator al unui spital din Nantes a fost amplasat la ultimul nivel deasupra unei curți urbane, chiar dacă tema nu sugera în niciun fel această soluție; arhitectul Remy Butler a fost felicitat telefonic, după publicarea rezultatelor, de Christian de Portzamparc, unul dintre concurenți, pentru soluția propusă.
Am avut sentimentul că, în relația dintre societățile de proiectare care erau uneori asociate, alteori concurente, într-o suprafață restrânsă la nivel geografic câștigă în mod sigur ARHITECTURA!

Laborator zona de restaurare a patrimoniului Suceava-prima schiță-1996
Laborator zona de restaurare a patrimoniului Suceava-recepție lucrări-2018

În România, a fost o perioadă în care licitațiile aveau o componentă de concurs de soluție pentru că oferta tehnică era chiar o propunere de soluție, nu doar o înșiruire de proceduri ce urmează să fie aplicate la întocmirea proiectului, cum se solicită acum. Cele mai importante proiecte câștigate, în acest fel, au fost Laboratoarele Muzeului Bucovinei, a căror realizare a durat apoi peste 20 de ani, Șarpanta de la aeroportul Suceava realizată într-o formă ce sugerează o aripă de avion pe care au fost grefate apoi toate lucrările de modernizare prin proiecte succesive în următorii 20 ani și Sediul Parchetelor Suceava - care, ulterior, și-a schimbat amplasamentul.

Aeroportul "Ștefan cel Mare" Suceava (1997) - soluție de concurs și proiect final (2017)

Sursa:arhiva AGD

 

Lecția conturării unei idei clare încă din prima fază, învățată prin experiența obținută în concursurile la care am participat și susținerea ei în fazele de detaliu și execuție a permis ca realizarea lucrărilor într-un timp atât de lung să nu denatureze ceea ce era important în soluțiile de arhitectură.
Toate proiectele realizate în cadrul AGD au fost gândite și abordate, în cadrul grupului de arhitecți asociați Constantin Stroiescu, Ioan-Doinel Spineanu și Carmen-Mariana Zorin ce alcătuiesc firma, într-o formulă de lucru internă în care dezbaterea pe variantele de soluții care se propuneau la fiecare proiect în parte, la diverse faze de elaborare, a avut și o componentă de concurs. Soluția aplicată a fost întotdeauna soluția care s-a impus că fiind cea mai bună.

Cinematograf Modern Suceava (proiect 2009-realizat) – evidențierea intervenției și Amenajare sediu cinematograf Arta Suceava (proiect 2010-în curs de realizare) – soluție de concurs Sursa:arhiva AGD

Modernizarea celor două cinematografe din Suceava, Modern și Arta, au făcut obiectul unor concursuri de soluții organizate de către Primăria Suceava.
Amenajarea Pieței Centrale a municipiului Suceava a făcut obiectul unui concurs de soluții, dar, din păcate, din cauza nerecunoașterii dreptului de autor pentru soluția propusă la concurs și reluată la faza SF, proiectul realizat în faza PT și în realitate denaturează ideile din soluția inițială, rezultând o amenajare a unui spațiu public lipsită de aprecierea populației.

Amenajare Piața 22 Decembrie Suceava: arh. Constantin Gorcea (2008) Sursa:arhiva AGD

Lucrul la proiectul Uzinei de Apă a avut mai multe componente de concurs în cadrul echipei de voluntari care au participat, în decursul mai multor ani, la această acțiune complexă. Concursul de realizare a logoului pentru Uzină, din cadrul workshopului cu studenți organizat în 2011 - în care fiecare participant i-a notat pe ceilalți, a constituit o experiență cu un rezultat foarte bun, urmat de o dezbatere în care s-a decis ca soluția finală să fie o sinteză a primelor două idei selectate.

Imagini workshop Uzina de Apă Suceava – realizare logo.
Premiul I – stud. arh. Costin Niță
Sursa:arhiva Uzina de Apă

Concursul pentru pavilionul României la Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2014 a prilejuit reunirea și lucrul online a unei echipe cu o majoritate de arhitecți foarte tineri (Răzvan George Gorcea, Cosmin Tolbes, Sorin Bompa, Alexandra Arama, Alexandru Senciuc) și, prin nominalizarea obținută, a fost foarte aproape... Concursul mi-a reîmprospătat starea specială pe care am simțit-o din timpul școlii.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.5-6/ 2019
CONCURS