RDW

Antoni Gaudi – arhitectul şi decoratorul

I s-a spus „vizionarul”… Antoni Gaudi y Cornet a fost, fără îndoială, cel mai original arhitect şi decorator de la începutul secolului al XX-lea, în epoca revoluţionară pe care francezii o numesc Art Nouveau, germanii Jugendstil şi spaniolii „modernistă”. Născut în 1852, Gaudi şi-a legat numele şi opera de un oraş, Barcelona. Acolo, lucrările sale, casele Mila, Batllo şi Vicentz, Parcul Guell şi mai ales uluitoarea Catedrală Sagrada Familia, uimesc şi astăzi milioanele de turişti veniţi din toată lumea.

Gaudi a început să lucreze în efuziunea generală stârnită în preajma deschiderii expoziţiei universale de la 1888, când oraşul a început să se extindă cu un cartier elegant, cu străzi aranjate în carouri, conside­rat o adevărată minune a epocii. Era perioada în care, în Franţa vecină, domina încă stilul neogotic al lui Viollet le Duc, care-l dezamăgise, însă, profund pe arhitectul catalan. Niciun creator de la sfârşitul secolului al XIX-lea, oricât ar fi dorit să scuture jugul stilurilor inspirate din trecut, n-a scăpat complet de influenţa istoristă a epocii. Gaudi însuşi a fost influenţat de arhitectura hispano maură, aşa-numitul stil „mudejar”, de gotic, şi în final, chiar de baroc. Toate aceste stiluri se topesc şi se contopesc aproape la propriu în lucrările lui, creând o sinteză absolut originală şi inconfundabilă. Gaudi stârneşte admiraţie, stârneşte curiozitate, şochează de cele mai multe ori, dar rămâne unic. Şi dacă el continuă să ne şocheze şi astăzi, pe noi, oamenii secolului al XXI-lea, ne putem uşor imagina cât au fost de surprinşi contemporanii săi, de la răspântia veacurilor XIX şi XX. Arta lui Gaudi a fost comparată, în bătaie de joc, cu cea a cofetarilor şi patiserilor. El a fost însă nu doar un inovator şi un original al stilului numit generic Art Nouveau, ci şi un precursor al supra-realismului, care avea să ajungă la limite nebănuite, tot aici, în Catalunya, prin geniul lui Salvador Dali. De-altfel, în 1933, la şapte ani după moartea lui Gaudi, Dali avea să publice în revista „Minotaurul”, celebrul său text

„Despre frumuseţea terifiantă şi comestibilă a arhitecturii „Modern style”, în care apăra opera lui Gaudi. Genialul pictor însă nu pregeta să considere că acuzele de arhitectură făcută de un bucătar sau un cofetar, care-i fuseseră aduse de contemporani, erau perfect justificate. Ideea reiese perfect din titlul articolului: Gaudi făcuse o „arhitectură comestibilă”.

Citiți textul integral în 3 / 2011 al Revistei Arhitectura.

Text și Foto: Irina IRȘAI

(videojurnalist la TVR şi autor al emisiunii „Decor şi stil”, difuzată de TVR Cultural)

Comments

comments

Comments are closed.

Powered by Jasper Roberts - Blog