RDW

Pasaje, poduri, autostrăzi: până unde?

Pe 12 iulie a avut loc, în cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti, dezbate­rea „Pasaje, poduri, autostrăzi: până unde?”.

Întâlnirea şi-a propus discutarea relaţiei dintre proiectele bucureştene de infrastructură rutieră din ultimii 6 ani și soluţia de trafic şi imagi­nea oraşului. S-a discutat despre ruptura instituţionalizată existentă în Primăria Generală a Municipiului București, între urbanism şi o com­ponentă a acestuia – circulaţia, prioritară în luarea deciziilor (faptul că în primărie se lansează proiecte de către Direcţia de Infrastructură fără ca Direcţia de Urbanism să fie informată, felul în care se iau în Bucureşti deciziile privind infrastructura etc.).

Potrivit organizatorilor, întrebarea din titlu, „până unde?”, se referă atât la punctul critic în care nu se vor mai accepta proiecte care nu îşi pun decât probleme legate de trafic, cât şi la adâncimea în inima oraşului până unde se încurajează circulaţia de viteză prin construirea de pasaje.

Dezbaterea a debutat cu o prezentare a arh. Dan Marin a unor proiecte de infrastructură (variante succesive ale pasajelor subterane de la Arcul de Triumf, Pasajul Piaţa Presei Libere, Charles de Gaulles, Podul Basarab).
Vă prezentăm fragmente din cadrul discuţiilor.

„Pasajul de la Piaţa Presei Libere nu are la bază un plan urbanistic. În septembrie 2009 a fost votată o hotărâre de consiliu ce aprobă indicatorii tehnico-economici ai pasajului. În spatele ei stă probabil un proiect ingineresc, dar nici astăzi nu avem un plan urbanistic. Urmează să se facă unul. Urbanismul este aruncat în derizoriu, în loc să se facă întâi un studiu de urbanism, se ia decizia de a se face un pasaj auto, iar apoi urbanismul trebuie să iasă.” (Dan Marin)

„În Piaţa Charles de Gaulles este aprobat un PUZ care nu prevede decât un parcaj subteran, nu şi un pasaj pietonal, dar vedem declaraţii publice ale primăriei potrivit cărora, în luna august, vor începe lucrările la parcaj şi la pasajul auto. Nu există nicio documentaţie de urbanism pentru pasaj. Am văzut o simulare a proiectului în care accesele în pasaj se fac în dreptul localelor. Pe unde vor mai intra pe proprietate cei care folosesc parcelele adiacente proiectului? Nu se ştie care va fi rezolvarea, dar se spune că în august încep lucrările. Să nu vă mire faptul dacă în august chiar vor începe lucrările. A existat, în anii 2006-2007, o propunere de PUZ pentru pasaj neacceptată de Comisia tehnică pentru că transformă Bulevardul Aviatorilor într-o arteră de mare viteză. Bulevardul Aviatorilor se transformă deja, a fost asfaltat, nu vor mai lipsi decât panourile de autostradă. Încurajăm pătrunderea autovehiculelor în viteză până în centrul oraşului.” (Dan Marin)

„Tipul de pod hobanat (cu pilon de care tablierul este suspendat prin cabluri­ metalice) se foloseşte în situaţii clare, când nu poţi face piloni­ pentru că traversezi un fluviu, o strâmtoare etc. În aceste situaţii, soluţia este eficientă. Soluţia a fost adoptată şi în Bucureşti, deşi nu eram constrânşi de o formă de relief. Ce acoperă podul spre Grozăveşti: o staţie de tramvai. Sigur, echilibrează cealaltă jumătate, care acoperă calea ferată, unde s-a spus că nu se pot pune piloni. În proiectul iniţial, cel aprobat, nu aveam un pod hobanat, ci un pod aşa cum este, 500 m mai la nord, Podul Grant, ce se găseşte într-o situaţie identică. De ce au putut inginerii români în 1980 să facă acest pod, iar astăzi un mare consorţiu internaţional trebuie să cheltuiască aproape 300 milioane de euro pe un pod hobanat? După ce a fost aprobat planul de urbanism cu această ilustrare, s-a făcut o licitaţie pentru constructor, unde acesta a avut voie să schimbe proiectul. El a venit cu alt proiect, care, culmea, era şi mult mai scump. Ne mândrim cu cel mai lat pod hobanat urban din Europa, cine în Europa are atât de puţină minte încât să construiască în oraş aşa ceva?” (Dan Marin)

„Unele dintre aceste proiecte de infrastructură ar trebui să fie însoţite de un proiect peisagistic. Se organizează licitaţii, dar nu există un capitol în caietul de sarcini (atât în componența lui tehnică, cât şi financiară) referitor la peisaj. Şi ajung în Comisia tehnică bulevarde fără o plantaţie de aliniament.” (Dan Marin)

„S-a constatat că, în Bucureşti, faptul că un proiect de infrastructură nu este avizat sau nu este aprobat, sau nu are un document de urbanism nu înseamnă nimic. La ora actuală se fac lucruri în Bucureşti care fie nu au o documentaţie de urbanism, fie o încalcă cu neruşinare.” (Dan Marin)

„Bucureştiul nu funcţionează pe niciun palier al elementelor sale constitutive la nivel de structură urbană. Nu funcţionează la nivelul sistemului de spaţii publice. Nu avem un sistem coerent de spaţii verzi. Din punctul de vedere al sistemului de circulaţii, Bucureştiul nu este rezolvat. Nu este vorba că se dă prioritate maşinii în detrimentul pietonului şi maşina face parte din viaţa urbană. Un sistem coerent de trafic trebuie să asigure pe paliere diferite accesul diferit în interiorul oraşului. Nu orice maşină trebuie să ajungă oriunde, nu orice maşină trebuie să tranziteze oraşul şi în special zonele istorice, zonele verzi. Ca să nu fie tranzitate trebuie să ai alternative, îţi trebuie cel puţin nişte inele. Noi nu aveam nici măcar unul complet până la realizarea podului de la Basarab. Vor fi mai puţine maşini care vor trece prin inima oraşului.” (Tiberiu Florescu)

În urma întâlnirii s-a constatat necesitatea dezbaterii publice a subiectului.

La dezbatere au fost invitaţi şi reprezentanţii Primăriei Generale (din partea Direcţiei de Infrastructură, a celei de Circulaţii şi arhitectul-șef), dar aceştia nu au participat.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog