RDW

Harry Stern și Modernismul Arhitectural din Bucureşti

Expoziția și simpozionul de la Technion au pus accentul pe modernismul bucureştean din perioada interbelică, pe contribuţia arhitecţilor evrei la dezvoltarea arhitecturii în România, în special aceea a arhitectului Harry Stern.

Expoziția are două puncte importante privind abordarea şi valoarea cercetării.

I. Importanţa abordării: o istoriografie legată de con-textul în care se desfășoară, în afară de stil, analiză funcţională și materială. Astfel, atât la nivel local, cât şi internaţional, Harry Stern (1909-1954) este un arhitect româno-evreu puţin cunoscut. Un vârf al modernismului românesc, Stern a avut un rol important, atât ca arhitect, cât şi ca pedagog, activ în Bucureştiul interbelic şi până la începutul anilor 1950. Între 1941-1944 a condus Departamentul de Arhitectură din Şcoala Superioară „Bercovici”, o instituţie evreiescă, ce a funcţionat în timpul războiului. În contextul istoriei evreieşti din
Europa, fenomenul unei instituţii legale în Bucureşti este unic. Ulterior, între anii 1952-1954, Stern a fost numit decan al Facultăţii de Arhitectură din Bucureşti.

Această expoziţie este rezultatul unei ample cercetări cu privire la contribuţia arhitecţilor evrei la modernis-mul din Bucureştiul interbelic, atunci când capitala românească s-a bucurat de o înflorire culturală şi eco-nomică fără precedent. În acea perioadă, Harry Stern practica arhitectura, având multe comenzi, în special, de clădiri rezidenţiale. Modernismul în Bucureşti, implicit, opera de arhitectură a lui Stern, a avut un caracter stilistic temperat. Arhitectul răspundea cerinţelor burgheziei din capitala influenţată de cultura franceză. După cel de-al Doilea Război Mondial şi schimbarea regimului politic, Stern a lucrat la proiecte mai mari, ca arhitect-şef în birouri guvernamentale colective.

Expoziţia prezintă trei secţiuni diferite: contextul în Bucureşti, la începutul secolului al XX-lea; fazele cronologice ale operei de arhitectură a lui Stern şi explorarea operei sale prin lentila fotografică. Prezentând clădiri existente din Bucureşti, la care autorul sau coautorul a fost arhitectul Harry Stern, fotografiile sunt o interpretare vizuală a lucrărilor sale fie ca ansamblu, fie în detaliu. Arhitectura lui Stern este una modernistă, riguroasă, prin folosirea simetriei, a echilibrului dintre plin și gol, dar și lirică, prin detaliile realizate şi materialele folosite, fineţea încadrării în context şi a rezolvării funcţionale.

 

II. Valoarea cercetării arhitecturale este dincolo de canoanele istorice. Deşi întotdeauna există o poveste larg acceptată a arhitecturii, cu protagoniştii și operele lor, o astfel de poveste trebuie în mod constant revizuită, extinsă, nuanţată şi criticată. Cercetarea proiectelor lui Harry Stern se adaugă la istoriografia românească a modernismului arhitectural. Pe lânga aceasta, studiul este o contribuţie la discursul internaţional privind „alte modernisme” şi formează un memorial la contribuţia lui Stern în cadrul instituţiilor evreieşti de învăţământ superior care au funcţionat în Bucureşti, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aproape uitate.

Expoziţia şi simpozionul „Harry Stern și Modernismul Arhitectural din Bucureşti” au avut loc în cadrul Institutului Tehnologic Technion I.I.T., Haifa, Israel. Expoziţia din Galeria Peka este rezultatul cercetării lucrării de masterat a arhitectei Simona Or-Munteanu, sub îndrumarea prof. Iris Aravot, din cadrul Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism Technion, şi prof. Augustin Ioan, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, din Bucureşti. În expoziţie sunt prezentate fotografii actuale, pe lângă planşe explicative relevante, despre opera arhitecturală a lui Harry Stern în Bucureşti între anii 1930 şi 1950. Curatorii, prof. Iris Aravot şi arh. Simona Or-Munteanu, au încercat să reproducă atmosfera modernismului românesc, puțin cunoscută publicului israelian, prin planşe descriptive privind contextul în care Harry Stern s-a manifestat.

Pe lângă sprijinul acordat, Institutul Cultural Român a făcut posibilă și participarea prof. Mihail Caffe şi a prof. dr. Mihaela Criticos, cea a dr. Anca Ciuciu fiind sponsorizată de Azrieli Fund Israel. Deschiderea a fost oficiată de decanul Facultăţii de Arhitectură și Urbanism din Technion, prof. Yehuda Kalay, şi de reprezentantul ICR Tel Aviv, Claudia Lazăr. Au prezentat: prof. Iris Aravot, dr. Marina Epstein-Pliouchtch, prof. Mihail Caffe și prof. dr. Mihaela Criticos, dr. Anca Ciuciu, arh. Anastasia Moskaliuk, arh. Simona Or-Munteanu, Raya Zommer-Tal și moderatorii dr. Alona Nitzan-Shiftan, prof. dr. Mihaela Criticos, dr. Raphael Vago.

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog