Actualitate civis

„Mind the gap”

Village Underground este povestea unui depozit, a patru vagoane de metrou și a două containere de marfă care, împreună, au devenit unul dintre cele mai interesante locuri din districtul Hackney, Londra.

Village Underground iese în evidență prin rezolvarea unei probleme generale, cea a unui spațiu de lucru, creativ, dar mai ales ieftin. Designerul de mobilier Auro Foxcroft a pornit proiectul, în anul 2007, când a achiziționat patru vagoane de metrou scoase din uz de pe linia Jubilee, pentru modesta sumă de 100 de lire. O afacere ar spune majoritatea, asta dacă nu l-ar fi costat 25.000 de lire transportul lor. Alegerea locului de amplasare a fost o decizie importantă, însă depozitul victorian de la intersecția dintre Great Eastern St. și Holywell Lane s-a dovedit a fi soluția potrivită. Și asta pentru că zona face parte dintr-un amplu program de dezvoltare urbană a părții de est a Londrei - printre care și districtul Hackney - a cărui reputație nu este dintre cele mai bune. Noile clădiri de birouri din bulevardul Bishopgate, cum ar fi Broadgate Tower, demonstrează potențialul zonei.

Village Underground este format din două componente: prima fiind depozitul victorian, pe acoperișul căruia au fost cocoțate cele patru vagoane scoase din uz și două containere de transport de marfă, care reprezintă cea de-a doua parte a proiectului. Depozitul, folosit până nu de mult ca garaj, este astăzi un centru cultural unde se organizează evenimente, concerte, expoziții, în timp ce vagoanele și containerele au primit funcțiunea de birou/atelier. În acestea își pot desfășura activitatea între 35 și 50 de artiști, scriitori, designeri, bijutieri, arhitecți, fotografi sau regizori.

Biroul din vagonul de metrou

Foste spații ale mișcării, ale realității contemporane orașului, multe astfel de elemente ajung la fier vechi, deși, odată scoase din uz, aceste arhitecturi disponibile pot fi adaptate celor mai neobișnuite proiecte. Designerul Auro Foxcroft afirma că această amenajare nu a fost deloc ușor de realizat, scoaterea scaunelor și păstrarea unor caracteristici inițiale, cum ar fi deschiderea automată a ușilor, după apăsarea butonului, s-au dovedit a fi mai complicate decât se aștepta. Celelalte componente interioare inițiale ale vagoanelor au fost păstrate intacte: elemente de sprijin, podele, cabina conductorului etc. Reamenajarea este flexibilă, astfel încât „chiriașii” să își poată personaliza cu ușurință spațiul.

Conceptul inițial nu prevedea decorarea exteriorului vagoanelor cu graffiti, dar cum nu a fost chip să îi convingă pe artiștii de graffiti art, care aveau grijă să redeseneze după fiecare curățare, a fost acceptată perpetua schimbare a fațadelor exterioare.

Designerul și-a propus ca Village Undreground să fie un proiect eco: „Cred în reutilizare, înainte de reciclare”, afirma acesta. De altfel și energia electrică a birourilor este produsă de panouri solare 24PV.

Articularea acestor volume modulare a ajutat tran­­s­formarea pentru o gamă largă de activități. Vagoanele suspendate oferă libertate creației

artistice contemporane, fără a avea un rol predeterminat. Prin încurajarea unor noi modalități de comunicare între artiști și public și a unor abordări alternative a percepției spațiului, aceste vagoane au devenit teritorii preferate de tinerii artiști, întrucât corespund nevoilor și aspirațiilor lor cu care instituțiile de cultură nu sunt obișnuite. Acest proiect stimulează diferire situații și contexte ce depășesc vechile reguli, impuse de structurile arhitecturale ale spațiilor culturale convenționale, care tind să încurajeze relațiile pasive și de consumerism ale creației. „Oamenii intră ușor în biroul meu, poate din obișnuința cotidiană”, mărturisea unul dintre artiștii ce închiriază un spațiu pentru 60 de lire pe lună.

După patru ani de la inaugurare, Village Underground este un proiect independent financiar, fiind un exemplu de succes, care susține cultura independentă. Designerul Auro Foxcroft a inspirat și alte eforturi verzi, artistice și sociale, de aceea conceptul se extinde la Berlin și la Lisabona. Parte a rețelei Trans Europe Halles, a devenit un „network hub”, mărturie sunt atât lunga listă de așteptare pentru a închiria un spațiu de birou, cât și evenimentele surprinzătoare și neobișnuite ce se desfășoară în amplul spațiu de la parter.

Dacă există o cultură a locuirii pe barje, atunci de ce am subestima vagoanele de metrou scoase din uz?

Mai multe detalii pe www.villageunderground.co.uk

Foto Bogdan Iurașcu