Dosar tematic

Concursul ca generator de succes

Dosar tematic

Concursul ca generator de succes
text: Dan CLINCI

Concursul de arhitectură este un subiect care a existat mereu în lista de preocupări și deziderate ale organizațiilor de arhitecți, fie că se chemau Societatea Arhitecților, Uniunea sau Ordinul Arhitecților. Ideea de a deschide calea unei competiții în care întreaga breasla să aibă acces liber la comanda de arhitectură rămâne forma ideală de satisfacere atât a nevoii de participare din partea profesioniștilor, cât și a celei de a ajunge să fie pus în operă cel mai bun produs de arhitectură.
Folosit pe scară mai mult sau mai puțin largă, acest sistem de lucru destinat comenzilor de interes public a fost utilizat de-a lungul și de-a latul mapamondului fără ca România să fie ocolită. Deși se apela destul de parcimonios la acest model de achiziție, perioada anterioară regimului comunist oferă exemple de obiective construite în urma unor concursuri de soluții.
Privit în esența sa, concursul nici măcar nu ar avea de ce să constituie subiectul unei contradicții sau a unei dezbateri între actorii contributori în dezvoltarea peisajului urban indiferent de scara investiției. Concursul este un concept axiomatic și logic în orice domeniu de activitate și se reflectă pozitiv asupra oricărui rezultat dorit.
Perioada ultimilor decenii a fost marcată de scăderea interesului administrației publice pentru această procedură de selecție fiind preferat, inclusiv legislativ, considerentul economic, criteriul Prețului cel mai mic. Promovarea concursului de către arhitecți și urbaniști s-a ciocnit de contraargumente ca: ineficiență, costuri mari de organizare, durată neconformă calendarului de investiții, eșecurile unora dintre puținele cazuri în care au fost organizate concursuri etc. Desigur, una dintre principalele motivații este temerea că soluția aleasă de un juriu imparțial ar putea să nu corespundă cerințelor și gusturilor investitorului.
Ajunși în acest punct mort al dialogului dintre OAR, UAR pe de o parte și statul român reprezentat de administrațiile teritoriale, pe de altă parte, se impune căutarea de soluții care să demonstreze, pentru toată lumea, avantajele concursului, identificarea de metode care să arate că nu este doar un moft al arhitecților, ci un vehicul de dezvoltare sănătos și atractiv, pentru toată lumea.
OAR Transilvania face un prim pas organizând un eveniment public, în toamna anului 2012, numit Concursul de Arhitectură pentru Spațiul Public, eveniment care urmărea să expună în spațiul public rezultatele concursurilor organizate în ultima perioadă și premiile arhitecților români la concursuri internaționale. Am reușit să găsim metoda să scoatem arhitectura pe stradă, expunând lucrările premiate. Acest prim pas a răspuns unui deziderat important pentru breaslă, și anume faptul că publicul a avut șansa să vadă arhitectura în forma sa de maximă performanță profesională și nu doar în forma dosarului de planșe pliate. Expoziția a debutat cu o conferință publică la care am invitat organizatori de concursuri, participanți, câștigători și colective ale căror proiecte de concurs se află deja în implementare.
Câștigul acestei inițiative a fost faptul că a transformat concursul în subiect de discuție în care breasla oferea administrației publice, publicului și presei posibilitatea de a se lămuri ce înseamnă concursul. Impactul inițiativei nu a întârziat să apară, asocierea dintre organizarea concursului și investiția în spațiul public demonstrându-se naturală, puternică și perfect justificată, în consonanță cu obișnuința existentă la nivel global și cu performanța atinsă în procesul de selecție asigurat de o temă și un regulament limpezi și încredințat unui juriu de experți.
Acest sistem de promovare a concursului a fost îmbrățișat imediat și de alte filiale ale OAR, expoziția devenind una itinerantă pe parcursul întregului an 2013, vizitând piețele orașelor ca Timișoara, Baia Mare, Oradea, București, Zalău și fiind în fiecare dintre acestea un generator de dezbatere în jurul subiectului.
În Cluj-Napoca, discuția despre concurs plana de ceva timp, întrevăzându-se o disponibilitate teoretică din partea administrației, așa că, poate, inițiativa nu a făcut decât să întărească, în fața publicului, argumentele pe care noi, profesioniștii, le aduceam.

Pasul hotărâtor a fost făcut în 15 ianuarie 2015, când, în urma consultărilor dintre mediul profesional și administrația municipiului, aceasta - prin vocea primarului Emil Boc - anunța intenția unui parteneriat cu OAR în vederea organizării concursului pentru Amenajarea Râului Someș. Anunțul a fost primit foarte bine de către breaslă, de sfera civică și de vocea acesteia: presa.
Îmbucurător a fost momentul stabilirii parteneriatului care a dus și la organizarea unui alt concurs având ca subiect revitalizarea Turnului Pompierilor din Cluj. Procedura de organizare a presupus multe ore, zile și luni în care, pe lângă construirea documentației de concurs, echipa OAR Transilvania, în colaborare cu Departamentul de Concursuri al OAR Național, a avut misiunea de a netezi un drum prin legislația achizițiilor și, în același timp, găsirea unei formule procedurale care să fie acceptată de ambele părți și să rămână conformă cu regulamentul UIA.
În februarie 2017, are jurizarea primul concurs din această serie clujeană (anterior fuseseră organizate concursuri sporadic). Turnul celor Trei Vârste aduna 25 de lucrări care sunt analizate timp de trei zile de un juriu care adună în componența sa arhitecți de diferite vârste, genuri, areal de expertiză și loc de desfășurare a profesiei. În urma a trei zile de dezbatere intensă, juriul hotărăște, pe criterii valorice, câștigătorul - care va fi și semnatarul contractului de proiectare -, premiul doi, trei și o mențiune. Premiile sunt anunțate în prezența primarului și a echipei administrației municipiului, cărora li se încredințează rezultatele concursului, urmând ca procedura să fie definitivată cu semnarea contractului și cu angajamentul că lucrarea va intra imediat în planul de investiții.
Calitatea lucrărilor prezentate, claritatea procedurii și coerența întregului proces de organizare deschide tuturor celor implicați orizontul continuării acestui drum în care Turnul a fost un prim experiment. Faptul că reacția și rezultatele au fost conforme așteptărilor publicului, profesioniștilor și beneficiarului au confirmat succesul acestei proceduri. În toamna anului 2017 se finalizează Concursul pentru Râul Someș și apoi, într-o succesiune devenită naturală, arhitecților și urbaniștilor li se oferă șansa să participe la o serie întreagă de concursuri: Reamenajarea parcului feroviarilor, Modernizarea străzii Kogălniceanu, Reabilitarea Dealului Cetățuia, PUD pentru cartierul Sopor fiind concursurile care au mobilat calendarul anilor 2018-2019, existând premise ferme de continuare a seriei cu concursuri diverse.
Trebuie remarcat că inițiativa organizării concursurilor de către administrația publică locală a fost imediat îmbrățișată de către Consiliul Județean Cluj, care a intrat în parteneriat cu OAR, organizând concurs pentru Extinderea Parcului Etnografic al Transilvaniei și pentru Extinderea sediului Consiliului.
Este îmbucurător atât pentru profesioniști, cât și pentru calitatea produsului de arhitectură și urbanism faptul că mediul investițional public se vectorizează din ce în ce mai simțitor către achiziția produsului creat și selectat pe criterii valorice. Un mare avantaj al acestui proces este faptul că beneficiarul își asumă atribuirea contractului de proiectare câștigătorului și se angajează să urmeze calea implementării soluției alese de juriu. Acest aspect este însoțit de angajamentul respectat de a fixa premii conforme efortului depus de echipele situate pe locurile doi și trei.
Avantajele care decurg din concursurile finalizate cu succes sunt atât de multe încât nu e cazul să le mai enumeram aici.
În acest moment, a fost creat un precedent care demonstrează că, printr-o astfel de procedură, se obține un win/win, în urma căruia succesul se va reflecta nu doar asupra creatorului, ci, mai ales, asupra mediului urban și a administrației acestuia.
Speranța noastră, a celor care ne-am angajat să facem ca și în România concursul să fie perceput ca soluția optimă și naturală, este să promovăm exemplul Clujului.