Compromisuri – Negocieri…
De pe vremea când recenzam cărți în revista Arhitectura(seria veche), și apoi pe când redactam referate pentru comisii de doctorat, am resimțit o tensiune generată de confruntarea dintre textul parcurs și cartea „personală” pe care o generează simpla enunțare a titlului respectiv, probabil, în fiecare dintre noi.Senzația aceasta este oarecum amplificată în cazul COMPROMISURI – NEGOCIERI, mai ales pentru că se vor etala simultan, în numărul de față, percepțiile și opiniile mai multor contributori, pe care nu le-am parcurs în prealabil.
Abordând subiectul, am constatat o mutație față de o conotație moralizatoare și oarecum și proprie de acum câțiva ani (MOLDOVAN, Mircea și GRAMA, Niculae, ELEMENTE DE ETICĂ PROFESIONALĂ ÎN ARHITECTURĂ ȘI URBANISM, Editura Universitară „Ion Mincu”, București, 2006, 156 pag., ISBN 973-7999-51-7) și am încercat o introspecție pentru a mi-o explica. Cu decenii în urmă, consideram un atribut al limbajului de lemn rememorarea definiției termenilor dintr-un domeniu, la începutul tratării acestuia, și am fost oarecum surprins când, mai târziu, am regăsit acest procedeu în ORIGINEA OPEREI DE ARTĂ a lui Heidegger (formator, alături de Blaga, al maestrului nostru Titus Mocanu). Media electronică actuală permite accesul cvasi-instantaneu la dicționare, astfel că nu vom consuma spațiul tipografic în acest mod, ci vom avansa direct niște concluzii: definițiile românești glisează extrem de firesc de la compromis spre compromitere, cu nota peiorativă de rigoare… |
Citiți textul integral în nr 6 / 2011 al Revistei Arhitectura. |
In the days when I used to review books for Arhitectura magazine (old series) and later, when I used to write reports for doctoral commissions, I felt a tension arising from the clash between the text and the “personal” book that the mere articulation of its title probably engenders in each of us.This feeling is somewhat amplified in the case of Compromises – Negotiations, above all because in the present issue the perceptions and opinions of a number of contributors, which I did not read in advance, will be displayed simultaneously.
In approaching the subject, I detected a shift in comparison with the moralising connotation somehow specific to a few years ago (Mircea Moldovan and Niculae Grama, Elements of Professional Ethics in Architecture and Urbanism, Ion Mincu University Press, Bucharest, 2006, 156 pp.) and I have attempted some introspection in order to explain it to myself. Decades ago, I considered recollection of the definition of terms in a field at the beginning of a discussion of that field to be an attribute of wooden language, and so I was somewhat surprised when I later found the same procedure in The Origins of the Work of Art by Heidegger (along with Blaga, the guiding spirit of our teacher Titus Mocanu). The present-day electronic media allow almost instantaneous access to dictionaries, and so we shall not use up printed pages in this way, but rather we shall straightaway put forward some conclusions: in Romanian the definitions slide extremely naturally from compromise to compromising, with the obligatory pejorative note… |
Read the full text in the print magazine. |