Dosar tematic

Bienala Națională de Arhitectură ediția a XIII-a „100 de ani de Arhitectură în România”

Ileana TUREANU

Dosar tematic

BIENALA NAȚIONALĂ DE ARHITECTURĂ

ediția a XIII-a

„100 de ani de Arhitectură în România”

text: Ileana TUREANU

Click for English version

><img src= Bienala Națională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al breslei arhitecților organizat de 25 de ani fără întrerupere (începând din 1994) de către Uniunea Arhitecților din România.
Bienala are un concept bine definit pentru fiecare ediție, propus de conducerea Uniunii Arhitecților din România, structurat ca program cultural, cu conținut complex și de maximum interes, atât pentru participanți, cât și pentru public. În 2018, tema BNA a fost „100 de ani de Arhitectură în România” - o ediție istorică nu numai prin festivismul momentului, ci și prin amploarea participării. Desfășurarea Bienalei în întreaga țară a făcut ca a XIII-a ediție să fie cea mai amplă și cea mai disputată, cu cea mai largă și cea mai tânără participare; o ediție cu proiecte ingenioase, care a dovedit că arhitectura de valoare se face în toate colțurile țării. Bienala Națională de Arhitectură a arătat că avem o tânără generație de arhitecți talentați, implicați, disponibili și entuziaști, că ștafeta a fost preluată cu succes.
Context
Aș vrea să nu uitam că suntem români nu pentru că trăim în România, ci pentru că România trăiește în noi. Arhitectura este cronica societății dintr-un anume moment și ea nu poate fi mai coerentă decât contextul care a generat-o.
Cadrul construit, în care trăim și care ne structurează viața și personalitatea, este rodul viziunii arhitecților, dar nu este numai opera arhitecților. Locuitorii judecă numai rezultatul final și nu pot disocia rezultatul muncii arhitecților de influența exterioară, fie a clienților (cu sau fără pregătire de specialitate), fie a autorităților locale (cu viziune sau fără, cu competență sau fără), fie a executanților (constructori care lucrează cu meseriași adevărați sau cu zilieri). Din acest motiv, trebuie să ne simțim cu toții responsabili, trebuie să comunicăm și să ne adresăm tuturor participanților la actul creației cadrului nostru construit.

Bienala aceasta s-a desfășurat într-un context din care lipsesc strategiile și programele naționale de investiții, din care au dispărut concursurile publice de arhitectură și în care energia și creativitatea arhitecților au rămas dependente numai de piața investitorilor privați. Revine organizațiilor profesionale sarcina să mobilizeze puterea creatoare, să redea arhitecților încrederea în valorile naționale, în entuziasm și repere umane și culturale, pentru a se realiza și afirma, aici și acum.

Inovațiile
Ediția 2018 a dublat numărul de secțiuni ale concursului - manifestarea centrală a Bienalei Naționale de Arhitectură - care reflectă fenomenul arhitectural autohton. S-au introdus domenii nou-apărute cu intenția de a reda, cât mai fidel, complexitatea manifestărilor și a expresiilor contemporane ale arhitecturii. S-a urmărit și includerea în competiția națională a tinerei generații de arhitecți.
Au rezultat 11 secțiuni ale competiției: Arhitectura rezidențială; Arhitectura construcțiilor publice; Restaurare. Consolidare. Clădiri restituite orașului; Design interior; Spațiul public incluziv; Rural; Arhitectura verde, sustenabilă și energii alternative; Diplome. Arhitecți în devenire; Publicații de arhitectură; Fotografia de arhitectură; Evenimentul de arhitectură și strada ca o scenă.

O secțiune nouă a fost Arhitectura verde, sustenabilă și energii alternative, un domeniu cu masă critică nesemnificativă, încă, la noi în țară, dar cu o arie de cercetare și experimentare cu mare miză pentru viitor și care face obiectul unor programe și strategii naționale, în multe alte state.
O nouă secțiune a vizat recuperarea construcțiilor cu valoare arhitecturală și culturală și reintroducerea lor în viața orașelor, chiar dacă nu figurează pe Lista Monumentelor. Clădirile istorice valoroase au poveștile lor și măsura în care proprietarii sunt convinși să le păstreze și să le confere funcțiuni contemporane nu face decât să sporească atractivitatea și personalitatea localităților.
Noua secțiune Fotografia de arhitectură este o modalitate eficientă de cunoaștere și comunicare, de educație în arhitectură, dar și un domeniu al artei. Afirmația „O fotografie valorează cât 1.000 de cuvinte” este mai adevărată decât oricând și nu avem voie să ignorăm un domeniu în care arhitecții români excelează.
Tot despre comunicare este și secțiunea Evenimentul de arhitectură și strada ca o scenă în care a fost vorba despre festivaluri organizate în preajma sau în incinta unor monumente, despre școli de vară, despre școli de meserii tradiționale, despre evenimente de stradă care, direct sau indirect, atrag atenția asupra unor fenomene urbane, despre pavilioane de expoziții reprezentând cultura românească la manifestări internaționale. Toate aceste evenimente au devenit acte de creație în ultimii ani.
Secțiunea Rural a evidențiat experiențe de revitalizare a unor zone uitate. Satele noastre abandonate, care își pierd identitatea, se depopulează, își uită ocupațiile și tehnicile tradiționale, meșteșugurile, tradițiile au fost studiate de tineri arhitecți care pot ajuta la revitalizarea lor. Ei au tras un semnal de alarmă subliniind că păstrarea valorilor rurale este o luptă contracronometru.
O altă secțiune nouă a fost și Diplome. Arhitecți în devenire, destinată tinerilor pentru care diploma de absolvire a fost momentul în care au putut să-și exprime crezul și aspirațiile.
Desfășurarea
Tot în premieră, Bienala s-a desfășurat în șapte orașe din țară, galele de premiere și evenimentele ce au însoțit secțiunile expoziției-concurs (conferințe, dezbateri, expoziții și lansări de carte) au avut loc în locații cu rezonanță deosebită pentru mersul arhitecturii. Capitala a fost gazda Galei de lansare a BNA în spațiile Teatrului Național București recent restructurate de dl arh. Romeo Belea, iar secțiunile s-au desfășurat în mai multe orașe. Astfel: secțiunile de proiecte urbane și restaurare au avut gala la Oradea, orașul cu cele mai multe programe destinate renovării clădirilor istorice; secțiunea de publicații s-a finalizat în Biblioteca „Gh. Asachi” din Iași, una dintre cele mai prestigioase ale Europei; la Cluj s-a desfășurat finala secțiunii Rural; în Cetatea din Târgu Mureș s-a ținut gala secțiunilor de Fotografie și Eveniment de arhitectură; iar la Brăila s-a vorbit despre arhitectura verde a viitorului, amintind vocația portului dunărean de promotor al noilor tehnologii.

Fiecare secțiune a acordat un singur premiu (de regulă) din dorința de a-i sublinia importanța și semnificația deosebită. Dar Bienala a avut mult mai multe proiecte valoroase.

Premiile speciale
Au fost conferite și premii speciale, precum Medalia Opera Omnia - pentru o carieră de excepție în domeniul arhitecturii și pentru opera unui arhitect care a adus o contribuție remarcabilă la dezvoltarea arhitecturii contemporane. În premieră, trofeul Opera Omnia nu a mai fost o încununare a unui final de carieră, ci a reprezentat omagiul breslei adus unui arhitect aflat în plin elan creator, la apogeul carierei, care are un cuvânt de spus acum. Pentru că avem nevoie de modele. Avem nevoie de repere. Avem nevoie de personalități. Premiul se acordă, la propunerea președintelui UAR, de către Senatul organizației noastre. Medalia Președintelui UAR poate fi acordată oricărei lucrări din expoziție, fără consultarea vreunui juriu, iar Premiul Revistei „Arhitectura” se acordă unei lucrări care se remarcă prin originalitatea subiectului sau a abordării, prin viziune sau mesaj, fără consultarea juriului.

La rândul lor, sponsorii au acordat premii speciale unor lucrări selecționate, pe criteriul specific ariei lor de activitate, cu consultarea juriului secțiunii.

><img src= Participare record și evenimente

Participarea a fost un succes. Atunci când se triplează numărul proiectelor înscrise în concurs, ești tentat să crezi că s-au atins obiectivele. Participarea numeroasă a indicat o anume presiune și așteptare, un interes crescut, o dinamică a domeniului.

Printre manifestările care au însoțit expozițiile concursului și Galele de premiere au figurat: filmele de arhitectură realizate de cineastul Mirel ILIEȘIU; cele mai recente numere ale Revistei ARHITECTURA având ca teme „Femei în arhitectură”, „Arheologia industrială”, „Post-restaurarea”, „Arhitectura participativă”; prezentarea celei mai recente cărți editate pe baza materialelor aflate în arhiva UAR și dedicată unei arhitecte de excepție, Ioana Grigorescu; expoziția Henriette Delavrancea Gibory și Horia Creangă; seria de 52 de Cărți de Arhitectură îngrijită de arh. Augustin Ioan la Editura Paideia; ziua dedicată educației de arhitectură preuniversitară, la Sibiu, sub deviza „Arhitectura se învață de mic”; la Iași, colocviul „Sacrul în arhitectură“, moderat de arhitectul Augustin IOAN; la București, expoziția și conferința „Locuirea informală și planificarea participativă”, susținută de cunoscutul cercetător sârb Vladimir MACURA; la Oradea, conferința arhitectului belgian Werner DESEMPELEARE, care a prezentat metamorfoza orașului istoric Brugges - unul dintre cele mai vizitate locuri din Europa, de care s-a ocupat direct.

PRECIZĂRI

Acest Album Tematic este un document consistent, pentru că dovedește că arhitectura românească se află pe mâini bune, ale unei generații talentate, implicate, competente, imaginative.

Cele peste 600 de proiecte prezentate în această ediție a Bienalei sunt dovada potențialului deosebit al arhitecturii românești și garanția unui viitor sigur, serios și competitiv.

Probabil că ar fi trebuit să conțină și mai mulți autori și echipe de arhitecți, dar limitările spațiului tipografic nu au permis să-i prezentăm pe toți. Am editat un CD cu toate proiectele participante la Bienala Națională de Arhitectură 2018, care stă la dispoziția doritorilor la Biblioteca UAR.

Premiile BNA au fost puține și au fost acordate cu parcimonie. Proiecte valoroase însă au fost multe.

În acest număr, am încercat să facem un exercițiu invers practicii curente și am solicitat unor arhitecți consacrați să-i prezinte pe mai tinerii lor colegi care le-au atras atenția la această Bienală, talentele pe care „au pus ochii”. I-am rugat să încerce un portret al valorilor de mâine ale arhitecturii naționale. Ei au avut libertatea să se refere la participanți sau jurați. Mulți dintre ei au răspuns și aveți, în paginile următoare, galeria de portrete rezultată.

Cred că tinerii sunt exasperați să li se tot spună că au de învățat… Măiestria are nevoie de timp, dar creativitatea nu. Este dreptul lor să fie cunoscuți și ascultați și să aibă un cuvânt de spus. Și cred că au dreptate.

În această galerie veți regăsi și nume consacrate (pe unii i-am rugat să recomande, la rândul lor, tineri arhitecți), dar faptul că sunt percepuți ca „tinere valori” este dovada prospețimii abordării lor profesionale.