Planwerk

Începuturi

În vara anului 1998, la Tăutelec, lângă Oradea, a în­ceput o serie anuală de școli de vară la care au participat arhitecți și studenți din Hamburg și Cluj. Pentru clujeni, noutatea era dată în primul rând de natura temelor și de abordările propuse de oas­peții germani. Zonele urbane studiate erau nespectaculoase, dar foarte importante pentru rolul pe care îl aveau în oraș, în speță pentru calitatea locuirii. Propunerile aveau o consistență reală – dată de cercetarea atentă a nevoilor și a posibilităților – secundată de o simplitate formală neobișnuită pen­tru mediul arhitectural autohton.

De-a lungul celor cinci ediții ale workshopului, aceste duble exerciții – deopotrivă de schimb inter­cultural și de înțelegere a orașelor din România – au strâns legăturile în interiorul grupului și au „oficia­lizat” un mod de lucru. În centrul acestuia este angajarea arhitecturii ca instrument de îmbunătățire a calității vieții în comunități și abia apoi ca mijloc de expresie.

În 2001 este înființată asociația Planwerk Cluj-Napoca. Proiectul este sprijinit de orașul Köln, ală­turi de o serie de susținători din domeniul econo­mic privat, și are ca scop formularea unui set de idei pentru dezvoltarea spațială a Clujului. În jurul proiectului se grupează o mare parte a inițiatorilor și a membrilor școlii de vară, care alătură metodelor de abordare exersate la Tăutelec experiența

spe­cialiștilor locali și dezideratele administrației publice.

Deși acoperă același teritoriu și urmărește aceleași scopuri ca și Planul Urbanistic General al orașului, studiul Planwerk nu suplinește sau modifică regle­mentările documentației oficiale. Prin analiza ri­guroasă a stării lucrurilor se oferă, în prima fază, o imagine actuală a problemelor și o evaluare a tendințelor, deopotrivă a celor avantajoase și a celor conflictuale. Plecând de aici, studiul alătură PUG-ului (un document prin definiție static și de aceea vulnerabil în fața unei evoluții rapide și necontrolate a orașului) o listă de obiective prioritare, adaptate situației de fapt și, mai important, orientate spre viitor. Studiul pregătește repere pentru următorul PUG și are, la fel ca acesta, o componentă strategică și una „tactică”. Prima tra­sează direcții majore și structuri de organizare spațială ale orașului, pe termen lung.

Cea de a doua identifică puncte nevralgice și zone cu rol deosebit, pentru care propune obiective și măsuri. Se urmăresc efecte de dezvoltare a căror amploare depășește momentul și ariile pro­priu-zise ale intervențiilor și care înglobează aspecte infrastructurale, sociale, economice, ecologice și arhitecturale.

Întregul demers este însoțit de prezentări, mese rotunde, expoziții și apariții în media care reușesc, pentru scurte perioade de timp, să scoată planificarea urbană în afara birourilor proiectanților și ale primăriei. Pentru cei mai mulți clujeni – din nou o premieră, primită cu simpatie și interes. Fapt încurajator pentru Planwerk, a cărui prezență publică este activă și astăzi, fără a se limita la mediile și dezbaterile de specialitate.

Studiul de la Cluj este urmat, între 2004 și 2006, de altele similare: Sibiu, Satu-Mare, Miercurea Ciuc. La fel ca pentru Cluj, proiectele conțin, alături de strategiile de dezvoltare spațială a orașelor în teritoriu, seturi de măsuri punctuale, adresate unor zone cu rol special în evoluția orașului. Instrumentul prevăzut pentru abordarea acestor zone, în prealabilul întocmirii unui nou plan urbanistic general, este planul urbanistic zonal (PUZ). În pre­gătirea planurilor zonale, studiul identifică și delimitează teritoriile viitoarelor reglementări și trasează obiectivele principale pentru fiecare din­tre ele, fie sub forma unor masterplanuri, fie direct sub forma temei de proiectare PUZ. Pentru o parte dintre acestea, administrațiile locale au trecut ulterior studiului Planwerk la întocmirea de PUZ-uri.

În centrul preocupării pentru reabilitarea zonelor urbane se află, de cele mai multe ori, calitatea spațiului public. Motivele sunt evidente:

1. spațiul public este cel mai vulnerabil în condițiile unei evoluții foarte dinamice, pe alocuri agresive, a dezvoltărilor private și pe fundalul unui sistem per­misiv de reglementări și control; 2. spațiul pu­blic oferă administrațiilor posibilitatea celei mai rapide și directe intervenții; 3. intervențiile au efecte care se extind asupra spațiului privat din jur și care atrag interes; 4. importanța în sine a spa­țiului public pentru calitatea vieții.

In the summer of 1998, at Tăutelec, near Oradea, started off an annual series of summer courses attended by architects and students from Hamburg and Cluj. For the inhabitants of Cluj, the novelty consisted primarily in the nature of the themes and the approaches proposed by the German guests. The urban areas under survey were not spectacular, but played a very important role in the city, especially as far as the quality of living was concerned. The proposals had real substance to them, as they relied on the careful research of needs and possibilities and assumed a formal simplicity unusual for the local architectural environment.

Throughout the five editions of the workshop, these double exercises in inter-cultural exchange and understanding of the Romanian cities strengthe­­­ned the ties within the group and established an „official” working method. This method sees ar­chitecture primarily as an instrument for im­pro­ving the quality of community life and only secon­darily as a means of expression.

In 2001 the Planwerk Cluj-Napoca association was set up. The project was supported by the city of Köln and several private businessmen and aimed to lay down a set of ideas for the spatial development of Cluj. The project brought together a large part of the initiators and members of the summer school, who combined their methods of approach learnt at Tăutelec with the experience of the local specialists and the goals of public administration authorities.

Although it covers the same territory and pursues the same goals as the PUG (General Urban Plan), Planwerk’s study does not supplement or modify the regulations laid down in the official documentation. First, a rigorous analysis of the situation offers an accurate picture of the existing issues and of the advantageous, as well as con­flicting trends. Starting from here, the study attaches to the General Urban Plan (a document which is static by definition and for this reason vulnerable before a rapid and uncontrolled evo­lution of the city) a list of priority objectives, attached to the existing situation and, which is more important, future-oriented. The study pre­pares landmarks for the next PUG and has just like it a strategic and a „tactical” component. The former draws up the main directions and structures for the long-term spatial organization of the city.

The latter identifies sensitive points and areas with a special role, for which it puts forward ob­jectives and measures. The architects moni­tor those development effects whose scale trans­gresses the moment and the physical areas of the interventions, reuniting infrastructural, social, economic, ecological and architectural aspects.

The entire effort is accompanied by lectures, round tables, exhibitions and media shows which manage, for short periods of time, to take urban planning outside the designers’ practices and city hall’s offices. For most of the inhabitants of Cluj, this is another premiere, received with sympathy and interest. It is an encouraging fact for Planwerk, whose public presence is just as active today, and which does not confine itself to specialized circles and debates.

The Cluj study is followed, between 2004 and 2006, by other similar ones for Sibiu, Satu-Mare, and Miercurea Ciuc. As in the case of Cluj, in addition to strategies for the spatial development of cities, the projects contained sets of precise measures targeting urban areas with a special role in the evolution of the city. The instrument provided for approaching such areas, before the preparation of a new general urban plan, was the zonal urban plan (PUZ). In preparing the zonal plans, the study identifies and establishes the scope of future regulations and lays down the main objectives for each of them, either in the form of master plans or directly in the form of the PUZ design theme. For part of them, the local administrations moved, subsequent to the Planwerk study, to the preparation of PUZs.

At the center of the preoccupation with the renovation of urban areas is, most often, the quality of public space. The reasons are obvious: 1. public space is the most vulnerable in the context of an extremely dynamic, and occasionally aggressive, evolution of private developments and against the backdrop of a permissive regulatory and control system; 2. public space provides administrations with the possibility of the fastest and most direct intervention; 3. the interventions have effects which expand over the surrounding private space and attract interest; 4. the importance of the public space itself for the quality of life.