RDW

FACULTATEA DE URBANISM, LA 20 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE

FACULTATEA DE URBANISM,
LA 20 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE

text: Mihaela HĂRMĂNESCU, Simona MUNTEANU

Preambul. Ce înseamnă astăzi Facultatea de Urbanism?
Înființată în anul 1997 în cadrul Institutului de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Facultatea de Urbanism reprezintă până în prezent singura instituție de învățământ superior din România care pregătește urbaniști. Este reprezentată la nivel European în AESOP – Association of European Schools of Urban Planning și în REA – Réseau des Écoles d’Architecture, Urbanisme et Paysage de la France, Europe Centrale et Orientale.
Profitând de cadrul festiv dedicat celebrării Zilei mondiale a Urbanismului, 8 noiembrie 2017, în Sala Frescelor a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Facultatea de Urbanism a organizat un eveniment aniversar privind împlinirea a 20 ani de la înființarea sa în cadrul acestei universităţi.
Evenimentul aniversar a fost structurat pe mai multe momente, propunându-și o călătorie simbolică de-a lungul evoluţiei sale în aceşti 20 de ani, având ca repere profesorii marcanți, absolvenții și studenții săi și, nu în ultimul rând, specialiștii care au susținut-o și o susțin în continuare.
Complementar evenimentului, în perioada 6-10 noiembrie 2017, a fost gândită expoziția proiectelor și machetelor realizate de studenții programelor de studiu licență și master din anul universitar 2016-2017, cât și a activităților extracurriculare ale acestora, subliniind încă o dată pregătirea solidă pentru cariera profesională. Expoziția anuală a Facultății de Urbanism, devenită deja tradiție, pune în valoare experiența studenților acumulată pe perioada unui întreg an universitar și munca depusă de aceștia în cadrul activităților de proiectare, încurajează dezvoltarea personală, studiul individual și contribuie la adaptarea permanentă a planului de învățământ la realitățile urbane și rurale, astfel încât formarea profesională să ţină pasul cu aceste schimbări.
Parteneri: Registrul Urbaniștilor din România, Asociația Profesională a Urbaniștilor din România, Xella – producător al sistemului de zidărie Ytong, Asociația Absolvenților de Urbanism și Peisagistică.
Invitați: doamna viceprimar Tomnița Florescu, decanul Facultății de Geodezie – UTCB, reprezentanți ai ASE, Facultății de Geografie – UB, Facultății de Drept – UB, președintele RUR, președintele APUR, președintele AAUPR, președintele APGR, președintele ASOP.
Repere principale ale evenimentelor
Prima parte a evenimentului aniversar a schiţat un scurt istoric al Facultății de Urbanism şi un omagiu adus profesorilor care au contribuit la înfiinţarea instituției.
În deschidere, au luat cuvântul rectorul UAUIM, decanul Facultății de Urbanism, prorectorul pentru dezvoltare academică al UAUIM, vorbitorii subliniind în discursurile lor faptul că Facultatea de Urbanism, deși tânără, este o instituție de învățământ superior activă și competitivă, un important nucleu de competență în urbanism, ce reunește specialiști în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului cu accent distinct pe problematica peisajului și peisagistică.
Au fost menționate evenimente principale din evoluția și formarea școlii de urbanism precum și principalele distincții obținute de Facultatea de Urbanism și profesorii acesteia de-a lungul celor 20 de ani.

Timeline – 1997: acreditarea și deschiderea programului de studii de lungă durată Urbanism (program de studii de 5 ani și jumătate) și apariția programelor de studii.
Născută din nevoia de a pregăti specialiști într-un domeniu de specializare nou la acea dată și cu o formație distinctă față de cea a arhitecților; pregătirea de urbanism a fost asigurată și până atunci, fiind inclusă în curriculum de studii al programului Arhitectură, asigurând o pondere de cca. 40% din totalul activităților. Premergător înființării Facultății de Urbanism, a apărut în 1993 Colegiul de Urbanism, program de studii de scurtă durată (3 ani) având ca principal scop formarea de conductori arhitecți cu competențe de urbanism constatând tocmai această necesitate de a pregăti specialiști de profil. (extras din Prezentare Facultatea de Urbanism). Sursa: Ana Opriș, videomontaj

Tipurile programelor de studii din cadrul Facultății de Urbanism
Asigură programe pentru fiecare din cele 3 cicluri ale sistemului Bologna, cu un număr de cca. 400 de studenți înmatriculați în cadrul programelor de studii de licență și master în urbanism, cca. 40 de studenți doctoranzi la Școală Doctorală de Urbanism începând cu anul 2015. Cu un colectiv de cca. 38 de profesori titulari în cadrul a două departamente ce desfășoară cu predilecție activități în cadrul programelor de studii de urbanism; Facultatea de Urbanism asigură activități specializate și în celelalte departamente ale UAUIM precum Științe Tehnice, Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului, Studiul Formei și Ambient, Sinteza Proiectării (extras din Prezentare Facultatea de Urbanism). Sursa: Ana Opriș, videomontaj.

 

Printre acestea se numără Premiul pentru Inițiativa Educațională din domeniul Clădirilor Verzi a Anului (2013) oferit de Green Building Council Awards, precum și nominalizări și premii la diverse competiții în domeniu, de menționat Bienala Națională de Arhitectură (2016) cu premiul Secțiunii Arhitectura spațiului public și urbanismul cu proiectul „Planul Urbanistic Galați” și nominalizarea proiectului „Revizuire Plan Urbanistic General al Municipiului București”.

Proiecte naţionale
Facultatea de Urbanism se identifică cu un important portofoliu de proiecte realizate pe durata celor 20 de ani de existență, reunind componente din PATN, PATJ-uri, PUG-uri, PUZ-uri, studii și cercetări, metodologii, dintre care amintim, printre proiectele reprezentative: Revizuire Plan Urbanistic General al Municipiului București, 2013 – în derulare, prof. dr. arh. Tiberiu Florescu; Actualizare PUG şi strategia de dezvoltare spațială a municipiului Galați, 2008-2015, profesorii dr. arh. Tiberiu Florescu şi Florin Machedon; PUG Municipiul București (2000), coordonat de profesorii dr. arh. Alexandru Sandu și Doina Cristea, Definirea Conceptului Naţional de Dezvoltare Spaţială în corelare cu Planul Naţional de Dezvoltare (2007-2013), prof. dr. arh. Doina Cristea; „Model Conceptual Privind Dezvoltarea Spaţială” (2001), coordonat de prof. dr. arh. Doina Cristea; Metodologie cadru pentru elaborarea documentelor de planificare strategică teritorială, potrivit practicilor europene în domeniu (Contract nr.393/12.05.2009, Nr. UAUIM-CCPEC 5/2009, Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinței, 2009-2011). Colectiv elaborare: conf. dr. Monica Rădulescu – director de proiect, profesorii dr. arh. Doina Cristea şi Alexandru Sandu, conf. dr. arh.: Cătălin Sârbu, Liviu Ianăşi, Gabriel Pascariu, Mihaela Popa, Arpad Zachi; lect. dr. Claudiu Runceanu; asist. drd. urb.: Adrian Cioangher, Liviu Veluda, arhitect Maria Lucia Mănescu, asist. drd. urb. Mădălina Moţcanu.
Proiecte cu finanţare internaţională
Facultatea are și un portofoliu de proiecte de cercetare cu finanțare internațională, reușind să acopere o gamă vastă de problematici: DANUrB – „Danube Urban Brand: a regional network building through tourism and education to strengthen the Danube cultural identity and solidarity”, 2017-2019, coordonat de conf. dr. arh. Angelica Stan; „Laborator Brăila – Abordări alternative ale periferiilor urbane în cadrul unui oraș cu creștere stagnată”, EEA Grants – PA17/RO13 – Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european, 2014-2015, coordonat de conf. dr. arh. Angelica Stan.

Medalii, premii şi diplome
Un moment emoționant al serii a constat în recunoașterea contribuției profesorilor care au pus bazele acestei instituții, prin acordarea Medaliei UAUIM ediția aniversară 20 de ani Facultatea de Urbanism și a Diplomei aniversare pentru merite deosebite în promovarea domeniului urbanismului profesorilor dr. arh. Alexandru Sandu, Angela Filipeanu, Doina Cristea, Peter Derer și Constantin Enache – primul decan al Facultății de Urbanism. Toţi profesorii premiaţi au deținut o poziție academică în cadrul Facultății de Urbanism, asigurând o poziție de pionierat în domeniu, au coordonat o serie de proiecte de specialitate și au fost mentorii multor generații de studenți în domeniul urbanismului.

A doua parte a evenimentului a fost dedicată absolvenților Facultății de Urbanism în cadrul căreia au fost promovate realizări ale foștilor studenți din țară și străinătate, în scopul popularizării performanțelor și experiențelor profesionale legate de activitatea pe care aceștia o desfășoară. Acest moment a reunit absolvenți atât din domeniul urbanismului și peisagisticii, activitățile lor acoperind un domeniu de referință extins ce se constituie în instrumente profesionale de valoare în contextul actual al urbanismului. Acest moment a subliniat, de altfel, că absolvenții au devenit din ce în ce mai prezenți și activi în domeniile lor de specializare. O dovadă este faptul că majoritatea absolvenților de până acum e reprezentată de profesioniști integrați pe piața muncii din țară, mulți ocupând poziții de mare responsabilitate în cadrul structurilor administrative, aspect subliniat în discursul domnului Tiberiu Florescu.
Din cadrul evenimentului nu a lipsit decernarea de către Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR), în parteneriat cu Registrul Urbaniștilor din România (RUR) a premiului de excelență „Mihai Alexandru” pentru tineri cercetători în urbanism, eveniment aflat la a doua ediție. Anul acesta, în urma unei jurizări interdisciplinare, premiul a fost decernat Laurei Tucan, urbanist specializat în management urban, asistent universitar în cadrul Facultății de Urbanism, doctor în științe tehnice.

Recunoașterea profesională a fost completată și de decernarea diplomei pentru merite deosebite în promovarea domeniului urbanismului de către specialiști din domeniu care au fost alături de facultate în acești ani: arhitecţii Crișan-Victor Popescu, Ileana Tureanu, Anca Ginavar, Doina Bubulete.
Pentru a marca momentul aniversar, reprezentanții Facultății de Geografie ai Universității București au acordat conducerii Facultății de Urbanism diploma de onoare și medalia Facultății de Geografie, precum și diploma de excelență a Asociației Profesionale a Geografilor din România.
Dezbatere profesională privind perspective în educația de urbanism
Evenimentul și-a propus ca, pe lângă momentele festive și de recunoaștere profesională, să incite publicul la o în dezbatere profesională privind perspective în educația de urbanism.
Panelul de dezbatere profesională cu tematica „Investigarea perspectivelor în educația de urbanism în contextul dinamicii din ce în ce mai accentuate a societății românești” din cadrul evenimentului a reunit reprezentanți ai universităților din București care furnizează absolvenți din domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și al domeniilor conexe precum economia și științele inginerești, cât și reprezentanți ai organizațiilor profesionale și a unor specialiști recunoscuți. Moderator, având dublă calitate de cadru didactic în UAUIM – Facultatea de Urbanism și vicepreședinte al APUR, a fost lect. dr. arh. Simona Munteanu.
Au fost prezenți următorii invitați, reprezentând:
ASE – Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune – prof. dr. Ion Anghel
UTCB – Facultatea de Geodezie – prof. dr. ing. Gheorghe Badea
UAUIM – Școala doctorală de urbanism – conf. dr. ecol. dr. geogr. habil. urb. Alexandru Petrișor
UAUIM – Facultatea de Urbanism – conf. dr. arh. Claudiu Runceanu
UAUIM – Facultatea de Urbanism – prof. dr. arh. Constantin Enache
OAR București – arh. Gheorghe Pătrașcu
APUR – conf. dr. arh. Liviu Ianăși
Masa rotundă a debutat cu o trecere succintă în revistă a unor date relevante pentru subiectul dezbaterii, date preluate din raportul elaborat de Banca Mondială în 2014 privind „Consolidarea capacității de planificare – precondiție pentru o dezvoltare urbană sustenabilă”. Astfel, în România, una dintre provocările majore ale domeniului este lipsa de resurse umane specializate, majoritatea acestora provenind din domeniul arhitecturii. Sunt 10.000 de arhitecți cu drept de semnătură care sunt activi în piața profesională, 20% din aceștia având şi specializare în urbanism și amenajarea teritoriului.

Însă când vorbim de profesiunile conexe – economie, geografie, sociologie, inginerie sau specialiști în drept – numărul acestora este insignifiant. Registrul Urbaniștilor din România numără în acest moment circa 450 de urbaniști și specialiști în domenii conexe care dețin drept de semnătură, iar în Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, 540 de absolvenți activi astăzi pe piața muncii au finalizat studii de licență, de master sau de doctorat în domeniul planificării, în ultimii 20 de ani, de la momentul înființării Facultății de Urbanism.
Pornind de la această situație, discuțiile au debutat cu încercarea de a găsi răspuns la două întrebări ce constituie o preocupare majoră pentru participanți: „Cum putem crește implicarea absolvenților universităților în domeniul planificării spațiale?”; „Cum îi putem motiva?”.
Contribuțiile participanților au fost extrem de valoroase, subliniind, în primul rând, evoluția accentuată a schimbării în ceea ce privește conceptele, tehnologia în societatea românească, dar și o înțelegere din ce în ce mai diminuată la nivel social a profesiilor ancorate în domeniul spațiului (Anghel).
Mărturiile absolvenților Facultății de Urbanism au demonstrat nevoia ca programele școlii să dezvolte abilitați „împrumutate” din alte domenii – precum cele antreprenoriale, de management, de comunicare – încercând să depășească limitele abordării actuale ancorate în paradigma profesiei liberale (Badea, Anghel).
Nevoia de specialiști, mai ales în administrația publică (Pătrașcu), este mare, însă modul în care aceștia sunt formați demonstrează vulnerabilitatea profesiei în societate. Ancorarea în formarea bazată pe design, tributară formării ca specializare creată în școlile de arhitectură, și carențele acesteia în domeniul managementului și a dreptului urban, sunt bazele acestei vulnerabilități (Pătrașcu).
Școala franceză de urbanism, aproape în antiteză cu cea românească, demonstrează că o formare interdisciplinară, mai ales la nivelul studiilor de master, permite o abordare creativă și adecvată planificării spațiului.
Din perspectiva urbanismului ca specializare pentru o altă profesie, și aici exemplul Școlii Doctorale de Urbanism a UAUIM este relevant, dinamica este mai accentuată. Poate noutatea – SDU a apărut în 2015 și este unica în acest moment în România, poate schimbarea de paradigmă a parcursului educațional adusă de sistemul Bologna, în care doctoratul nu mai este o încununare a cercetării, ci debutul/calificarea în cercetare și, nu în ultimul rând, diversitatea profesiilor de bază ale doctoranzilor arată că doctoratul în urbanism beneficiază de o atractivitate semnificativă. Nu noutatea domeniului, ci diversitatea tematicii va trebui să mențină interesul pentru Școala Doctorală de Urbanism (Petrişor).
Pe de altă parte, interesul pentru specializare în urbanism la nivel de studii doctorale este susținut și de reglementările aduse prin Legea educației, doctoratul fiind precondiție pentru accesul în învățământul superior al tinerilor specialiști. Spre deosebire, cercetarea în domeniu nu impune aceleași condiții de studii, și aici nivelul cercetării în urbanism resimte acest aspect, înțelegerea avantajelor competitive pe care doctoratul le aduce pentru traiectoria profesională a generației tinere fiind încă limitată (Petrișor).
Paradoxul societății românești se manifestă și în modul în care școala de urbanism funcționează. Este o nevoie recunoscută de specialiști în planificare spațială la nivelul societății însă numărul de candidați se diminuează în fiecare an (Runceanu). Într-adevăr, piramida vârstelor demonstrează că, la nivelul României, numărul absolvenților de liceu scade, este o problemă reală, însă școala se confruntă și cu responsabilitatea față de cei pe care îi formează, de modul în care aceștia sunt primiți și recunoscuți în societate (Runceanu). Traseul profesional al absolvenților Facultății de Urbanism – licență, master sau doctorat – demonstrează că sunt foarte bine pregătiți, însă prezența lor la nivelul societății este diminuată atât de emigrarea masivă a acestora, cât și de ceea ce s-a subliniat mai devreme, neînțelegerea profesiei în societate și a beneficiilor pe care aceasta le poate aduce (Ianăși).
Ce putem face?
„Răbdare”, spune dl profesor Enache.
Înțelegerea istorică a spațiului moldo-valah permite acceptarea unei asemenea abordări. „Trăim într-o țară în care marea parte a populației nu are încredere în regulament și reglementare” (Enache).
Speranța vine din exemplele de traiectorii de viață profesională pe care absolvenții Facultății de Urbanism a UAUIM le-au oferit astăzi. Și din rapiditatea cu care au loc schimbările în societatea românească.
Marea nevoie pe care însă o are școala de urbanism, păstrând tradiția sa culturală datorată celor 125 de ani de existență a UAUIM, este de a-și forma absolvenții ca agenți ai schimbării (Ianăși).
Pentru aceasta, o valorificare a multidisciplinarității, a interdisciplinarității și a trans-disciplinarității ar trebui să genereze corespunzător cele trei etape de formare: licență, master și doctorat (Ianăși).
Lumea profesiilor este în schimbare, așa încât o dezvoltare a abilităților și a competențelor disciplinare conexe prin formare devine obligatorie (Anghel).
Concluzii
Evenimentul a arătat încă o dată că Facultatea de Urbanism, prin activitatea sa, este un actor activ în promovarea domeniului urbanismului și a profesiei de urbanist – implicare în elaborarea Codului Urbanismului, în asigurarea legislației de urbanism, reprezentat în instituții de resort din București și din țară și în organizații profesionale.
Activitățile și proiectele Facultății de Urbanism pot fi urmărite la:
https://www.uauim.ro/facultati/urbanism/

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog