RDW

„CROWN BARRACKS” BRUXELLES: DE LA CAZARMĂ MILITARĂ LA CAMPUS UNIVERSITAR

„CROWN BARRACKS” BRUXELLES:

DE LA CAZARMĂ MILITARĂ LA CAMPUS UNIVERSITAR

text: Andrei Eugen LAKATOS

În anul universitar 2016-2017, proiectul atelierului „Conversia urbană a siturilor industriale” a fost materializarea unei propuneri a profesorului Francis Metzger (Facultatea de Arhitectură „La Cambre-Horta” din cadrul Universităţii Libere din Bruxelles – („Université Libre de Bruxelles” – ULB) de a contribui la un studiu pe care Universitatea îl are în prezent în derulare.
Obiectul studiului a fost conversia fostei „Şcoli regale de jandarmerie” din Bruxelles („Ancienne école royale de gendarmerie”). Fostul proprietar, Poliţia Federală Belgiană, este în curs de a muta activitatea într-un alt sediu, eliberând vechile clădiri ale şcolii şi creând astfel oportunitatea ca ele să îşi găsească o nouă utilizare, în actualul context al zonei în care se află.
Această oportunitate a fost identificată de către conducerea ULB ca fiind o ocazie unică de a crea noi spaţii universitare, fiind vorba, în mod special, de cămine pentru studenţi; proiectul a devenit în acest moment fezabil, iar el se va concretiza în viitorul apropiat.
Una dintre premisele acestui lucru îl constituie faptul că situl pe care se află fosta şcoală de jandarmerie este în imediata vecinătate a celor două campusuri principale ale Universităţii, „Plaine” şi „Solbosch”. O altă premisă este faptul că Universitatea duce lipsă de spaţii pentru cazarea studenţilor, o nevoie care cere o rezolvare cât mai rapidă, dar cu o soluţie care abordează problema dintr-o perspectivă pe termen lung. Astfel, cu sprijinul autorităţilor politico-administrative, dorinţa conducerii Universităţii este de a dedica situl unei integrări a activităţilor academice, printr-o intervenţie urbană care să medieze relaţia dintre Universitate şi oraş.

Conţinutul studiului

Amplasamentul se află pe Bulevardul Général Jacques la numărul 210, în comuna Ixelles, pe un teren de aproximativ 50.000 mp, în sud-estul oraşului Bruxelles. Terenul fostei „Şcoli regale de jandarmerie”, construită în anul 1909 în stil eclectic, este delimitat de străzile Général Jacques, Juliette Wytsman, Fritz Toussaint şi Couronne. Piaţa Flagey se află la 1,5 km în direcţia nord-est, iar la nord, la o distanţă de 2,5 km, se află cartierul european Schumann, sediu al organizaţiilor Uniunii Europene.
În apropiere se mai află alte două situri ce aparţin tot poliţiei, fosta cazarmă „Lieutenant Général Baron de Witte de Haelen” (pe Bulevardul Général Jacques 292) şi cazarma „Major Geruzet” (aflată tot pe Bulevardul Général Jacques, la numărul 294). Şi aceste două situri vor fi în curând eliberate de către actualii proprietari, creând astfel oportunitatea unei intervenţii la o scară urbană mare, intervenţii ce prezintă un potenţial ridicat în ceea ce priveşte reînnoirea urbană a zonei.
Istoria proiectului iniţial al cazărmilor (dar şi a conversiei lor) reflectă relaţia strânsă ce există între oraşele Bruxelles şi Paris. Arhitectura şi modul de alcătuire al celor trei cazărmi de pe Bulevardul Général Jacques, au fost inspirate de clădirile academiei militare aflate pe Champs-de-Mars din Paris. Ideea unui program de conversie funcţională care va transforma fostele cazărmi într-un oraş universitar internaţional a avut ca punct de inspiraţie tot capitala Franţei, unde, între anii 1925 şi 1969, a fost construit un campus studenţesc internaţional, cunoscut sub numele de „Cité Internationale Universitaire”. Campusul este alcătuit din 40 de clădiri independente, într-un amestec voit de stiluri arhitecturale specifice diferitelor ţări (şi culturi) cărora le aparţin (printre arhitecţii care au proiectat unele dintre clădiri se numără Le Corbusier şi Lucio Costa). De asemenea, ideea este completată de dorinţa de a face din fostele cazărmi un punct de interes al oraşului Bruxelles, care să aibă aceeaşi efervescenţă şi viaţă pe care o are cartierul latin („quartier latin”) din Paris, sub influenţa Universităţii Sorbona.

Cu toate acestea, deşi intenţiile iniţiale sunt aceleaşi, contextul oferit de oraşul Bruxelles este foarte diferit de cel al Parisului, astfel, intervenţiile presupun un mod diferit de interpretare şi de rezolvare a programelor arhitecturale.
Deoarece întocmirea documentaţiei de urbanism şi arhitectură în vederea unei investiţii de proporţii în zonă este la început de drum, obiectul studiului l-a constituit formularea unei strategii de intervenţie urbană şi arhitecturală în cadrul incintei fostei şcoli de jandarmerie, prin conversia structurilor clasate ca monumente istorice şi construirea de noi clădiri care să asigure funcţionarea viitorului oraş studenţesc.
Tema proiectului a cerut implementarea într-un context dat a unui campus internaţional de cămine pentru studenţi, care să ofere toate facilităţile necesare desfăşurării vieţii de student în condiţii optime. Astfel, în afară de spaţiile pentru cazare, proiectul campusului a trebuit să prevadă o serie de dotări precum magazine, cantină, spaţii pentru recreere şi sport, bibliotecă şi spaţii pentru studiu individual.
Atelierul şi-a propus să găsească o soluţie optimă pentru punerea în valoare a componentelor patrimoniale, în cadrul unei intervenţii care să permită un dialog echilibrat între nou şi vechi – conversia fostelor cazărmi ale şcolii urmărind continuitatea ţesutului urban în interiorul sitului – şi introducerea acestuia în trama urbană a oraşului (şi a locuitorilor lui).

Obiectivele studiului

Ce se întâmplă când funcţiunea originală a unei clădiri nu mai satisface nevoile actuale? Cum se poate interveni în vederea reintroducerii spaţiilor abandonate în circuitul cotidian? Cum se poate defini un raport echilibrat cu contextul construit existent? Cum se poate stabili un raport indispensabil între spaţiul public al oraşului şi cel al noului ansamblu? Care este tipologia optimă de locuinţă pentru studenţii secolului al XXI-lea?
Prin răspunsul la aceste întrebări, proiectele elaborate în cadrul atelierului au căutat o manieră integrată de abordare a proiectului, între conceptul general, caracterul locului, strategia urbanistică şi sustenabilitatea intervenţiei arhitecturale. De asemenea, s-a căutat ca demersul arhitectural propus să înţeleagă şi să interpreteze datele locului şi ale dinamicii acestuia, în timp, şi să formuleze un răspuns care se aşază într-o continuare firească a spiritului locului.
Atelierul şi-a propus să exploreze modul optim de a locui şi trăi pentru studenţii de astăzi, analizând caracteristicile unei locuinţe destinate vieţii de student: metri pătraţi necesari, număr de studenţi per cameră, facilităţi incluse în unitatea de cazare vs. facilităţi cu uz colectiv etc. Proiectele au studiat diferenţele de rezolvare a unor spaţii de cazare pentru studenţi pornind de la două premise diferite: conversia unei clădiri existente – fostele cazărmi – şi construcţia de la zero a unor spaţii noi. Demersul proiectelor a urmărit identificarea unor tipologii a spaţiilor de cazare care să răspundă nevoilor actuale, oferind multiple moduri de convieţuire, pornind de la experienţa şi viziunea proprie fiecărui student în parte.

În ceea ce priveşte reabilitarea şi reciclarea fondului construit existent ca motor/instrument de regenerare urbană, proiectele au anticipat impactul conversiei fostelor cazărmi asupra vieţii sociale şi culturale a oraşului Bruxelles.

Proiect de specialitate an V, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti
Colectiv îndrumare: lect. dr. arh. Andrei Eugen Lakatos, asist. drd. urb. Caterina Alexandra Roşca, asist. dr. urb. Cristina Canciovici, drd. arh. Alina Novac, arh. Iarina Tavă.
Invitaţi: conf. dr. arh. Cristina Enache (UAUIM), arh. Oana Bogdan (Bogdan & Van Broeck Architects, Bruxelles)

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog