Promisiuni

Manifeste pentru București - primul workshop de scenarii urbane pentru București

manifestos for bucharest

- the first workshop of urban scenarios for bucharest

Cum este Bucureștiul?

Cum mi-aș dori să fie Bucureștiul?

Ce pot să fac ca să devină așa cum mi-l doresc?

Sunt întrebări care ne preocupă constant și, pentru a le găsi răspunsurile, am organizat acest atelier intensiv.

Ne interesează atât problemele actuale ale Bucureștiului, cât și calitățile sale. De aceea, ne‑am propus să căutăm soluțiile pornind de la ceea ce Bucureștiul ne oferă, transformând problemele în avantaje și în puncte de plecare înspre o dezvoltare durabilă, fezabilă și identitară pentru oraș și utilizatorii săi.

Am privit Bucureștiul prin ochii a 13 studenți-arhitecți, cu media de vârstă de 24 de ani. Etatea lor este importantă deoarece ei reprezintă noua generație de utilizatori, având spiritul critic și entuziasmul necesare ameliorării stării de fapt. Dintre aceștia 13, 5 sunt bucureșteni, restul locuiesc și îl cunosc de 5 ani, de la începutul studiilor lor universitare.

Abordarea noastră a pornit de la câteva cuvin­te-cheie, ce descriu problematicile cu care

Bucureștiul se confruntă în prezent:

zonă verde | locuire | apă |plimbare | limite | ecranare | stradă | obiecte | parcări | catedrală| dezindustrializare| centru | topografie | câmpuri| piață | cultură | cartier | mobilitate|

Am lucrat în cinci echipe, fiecare alegând și interpretând în felul său unul din cuvintele-cheie.

Îndrumătorii nu au intervenit pentru a impune linii generatoare în această cercetare, prioritatea dată diferitelor cuvinte-cheie fiind la alegerea studenților. Identificarea concretă a problematicii exprimate de cuvântul-cheie, lectura orașului ținând cont de cuvântul ales, propunerea unei strategii de intervenție la scară urbană; alegerea unui loc pentru a ilustra strategia printr-un proiect la scară arhitecturală, elaborarea manifestului.

Am considerat că producerea unui manifest este de importanță capitală; pe de-o parte pentru că acesta dă un caracter decisiv propunerii, pe de altă parte pentru a atrage atenția publicului, a utilizatorilor orașului.

Lucrările prezentate în acest articol fac parte dintr-o expoziție itinerantă, deschisă publicului larg. Scopul este de a coopta cât mai mare parte din utilizatorii orașului în procesul dezvoltării Capitalei, cât și de a le arăta posibilitățile prin care calitatea vieții lor urbane se poate îmbunătăți.

Cele cinci proiecte obținute, chiar dacă diferite ca scară de intervenție, oferă orașului o bază alternativă pentru un Masterplan.

MOBILITATEA propune o structură adaptativă a cărei amplasare în puncte-cheie ar regla atât problema de trafic, cât și pe cea de densificare necontrolată a spațiului construit.

Micile PIEȚE PUBLICE în zone de înaltă densitate rezidențială dau posibilitatea rezolvării problemelor zonelor interstițiale și implică utilizatorii în întreținerea spațiilor publice astfel obținute.

STĂZILE trag un semnal de alarmă privind privatizarea spațiului public și propun reabilitarea și includerea în circuit nu numai a caselor și curților abandonate din centrul istoric, dar și utilizarea întregului lot construit la nivelurile superioare subsolului și parterului.

LIMITELE, chiar dacă utopice în soluția lor, oferă un argument pentru intensificarea acțiunilor culturale, susținute fie de administrație, fie de agenți privați sau organizații neguvernamentale.

APA propune o importantă schimbare la nivel de trafic auto privat, dar oferă avantaje enorme vieții și identității urbane a Bucureștiului.

Universitatea „Spiru Haret” | București

Maria Duda | Dragoș Dordea | Gabriele Guastella

How is Bucharest?How would I like Bucharest to be? What could I do to make it become so? These are themes constantly on our mind and in order to give them the right answer we put up this workshop. We are interested in both Bucharest’s current problems and in its qualities. That is why we approached the search for solutions starting from what Bucharest offers us, turning its problems into advantages and departure points towards a sustainable, feasible and characteristic development for both the city and its users. We looked at Bucharest through the eyes of 13 students in architecture, of an average age of 24. Their age is important as they represent the new generation of urban users, endowed with the necessary critic eye and enthusiasm to better the current state of things. Out of these 13, 5 are Bucharest born and bred, while the rest have been living here for the past 5 years, ever since their academic education started. Our approach started from a few key-words that describe the issues that Bucharest is currently confronted with: green areas|living|water|promenade| limits | screening | streets | objects | parking | cathedral | deindustrialisation | centre | topography | fields| plazas | culture | quarter |mobility| We worked in five teams, each having chosen and interpreted in their own manner one of the key-words. The tutors did not intervene in order to impose a certain direction in this research; the priority given to the different key-words being left to the choice of the participants. The workshop developed in five phases: coming up with a concrete interpretation of the issue expressed by the key-word; reading of the city according to the chosen word; proposing a strategy on city-scale intervention; picking a site to illustrate the strategy through a project on architectural scale; making the manifesto. We considered the making of a manifesto to have paramount importance; on one hand because a manifesto gives a decisive character to the proposal, on the other hand it draws the public’s, the city users’ attention. The works presented in this article are part of an itinerant exhibition, open to the public. The goal is to make as many city users as possible part of Bucharest’s development process, and present them with means and ideas which might improve the quality of their urban life. The fice resulting projects, even if differring in scale and size, offer an alternative basis for a city Masterplan. MOBILITY proposes an adapting structure, which, placed in the right spots, would solve issues both of traffic and of uncontrolled densification of built space. The smaller PLAZAS sited in residential areas of high density would allow solving the issue of interstitial spaces and also involve the users in the maintenance of the their new public areas. STREETS let out an alarm call regarding privatizing public space. They propose to rehabilitate and encompass in the public circuit not only the derelict buildings and abandoned courtyards of the historical centre, but also integrate and open up its upper floors, expanding thus the walking experience to vertical dimensions as well. LIMITS, even though utopian in their solution, offer a strong argument for intensifying cultural actions, whether supported by the administration or by private entities or ong-s. Finally, WATER proposes an important change private-traffic-wise but gives back huge advantages upgrading Bucharest’s urban life and identity. In the follwoing pages you will be presented with three of the five projects: MOBILITY, LIMITS and WATER.
MOBILITATE | Zonificare | Ecranare | Spațiu public | Trafic |Parcare MOBILITY | Zoning | Screening | Public space | Traffic | Parking

INELUL - ORAȘ SUSPENDAT
Abordarea problematicii capacității de mișcare a utilizatorilor a fost privită atât din perspectiva pietonului, cât și din cea a conducătorului auto, cu accent pe interacțiunea lor în atingerea destinațiilor. După marcarea străzilor importante, radiale și axiale, s-au determinat, conform propriei experiențe, atât zonele aglomerate, cât și punctele de atracție adiacente lor. Studiul s-a concentrat apoi pe centrul orașului, urmărind spațiile publice, piețe și parcuri, și modul în care ele sunt conectate, la nivel vizual și de accesibilitate. A rezultat că actuala ubicuitate a mașinilor face dificilă, dacă nu imposibilă, crearea unui traseu de legătură a spațiilor atractive. Observația principală este că traficul de tranzit al centrului este prevalent celui de destinație, ducând la congestie. Punctele considerate critice sunt piețele Unirii, Eroilor, Victoriei, Kogălniceanu.Făcând o analiză funcțională a centrului, s-au remarcat atât o fragmentare pe zone de interes, ce intensifică traficul, cât și o densificare abuzivă estetic și funcțional a țesutului urban. Propunerea este un oraș inelar suspendat, cu puncte principale de acces în piețele problematice; pe de o parte ar rezolva traficul de tranzit, preluându-l de la nivelul solului, dar și problema zonificării și dezvoltării constructive: funcțiunile complementare celor de la sol sunt găzduite la nivelurile superioare. Inelul este în simbioză cu centrul existent, pe care îl eliberează de dizarmonic, redându-i atractivitatea și confortul. Tudor Pavelescu | Alexandra Popescu | Cătălin Iacob
THE RING - FLOATING CITY
The approach combined the views of both pedestrians and drivers on mobility - the emphasis was put on their interaction while trying to reach their destinations within the city. The study debuted with identifying the main roads and their relative attraction poles, focusing afterwards on the city centre. Attractive public spaces such as plazas and parcs are hardly connectable in one continuous path, both visually and access-wise, mainly because of the ubiquitous presence of cars. The main observation was that inside the centre, transit traffic prevailed on destination one, leading to congestion. Critical points are: Unirii, Eroilor, Victoriei and Kogălniceanu squares.The functional analysis showed accentuated zoning, which intensifies traffic, and also hectic densification of built fabric. The proposal is a suspended ring-city, with acces points in the problematic squares; it solves both transit traffic, lifting it from ground level and also offers the alternative of developing the city vertically. Top levels host functions missing on the ground, the ring being in full symbiosis with the existing centre. Freed of surplus traffic and construction, the centre regains its attraction and comfort.
[gallery link="file" order="DESC" orderby="ID" include="2434, 2433, 2432, 2431, 2430"] LIMITE | Zonificare | Fizicitate | Frontiere sociale LIMITS | Zoning | Physicality | Social boundaries

BULEVARDUL CULTURAL
S-a pornit cu analiza și cartografierea LIMITELOR în sens fizic, concret și în sens figurativ. Limitele fizice, naturale și antropice, precum lacurile din partea de nord, terenurile virane și cele industriale, culoarele feroviare, sunt limite din punct de vedere al accesibilității și al utilizării; limitele culturale, împărțite la rândul lor în economico-sociale (reflectă nivelul de trai) și etnice (minorități precum rromi, chinezi) au avut în vedere criteriul accesibilității, al topografiei și al istoriei. Suprapunerea celor două categorii de limite a dus la concluzia că împărțirea actuală a Bucureștiului în clase sociale exprimă modul de dezvoltare al orașului, în primă fază - de-a lungul Dambovitei, element natural, apoi în partea de nord - de-a lungul lacurilor: Bucureștiul se dezvoltă între două limite clare. Ideea proiectului este de a crea o a treia limită care să genereze dezvoltarea orașului și în partea de sud-vest: un bulevard cultural cu estetică monumentală, iconografică, un traseu de spații publice, educative și recreative destinate atât oamenilor din zonă, cât și celorlalți, care să regenereze zona și să o aducă la un nou statut: element identitar al orașului. Traseul trece prin inima ariei problematice pentru a permite o traversare și o dezvoltare în ambele direcții. Dialogarea de scară cu Casa Poporului permite integrarea acesteia în gabaritul orașului. Oana Țențu | Cristina Sternatis | Olimpiu Răileanu
THE CULTURAL BOULEVARD
The process started with analysing and mapping LIMITS, according to both concrete and figurative meaning. Physical limits, natural or anthropic, such as the northern lakes, the brown fields, the railway tracks, are accessibility and use boundaries; culturallimits, such as social-economical ones (standard of living), ethnical ones (gipsy and chinese minorities) are defined by accessibility, topography and history. Overlapping the two categories led to the conclusion that Bucharest developed inside two limits: the river and the northern lakes. The idea behind the project is to create a third limit in order to boost the development of the city on the west-south axis: a cultural boulevard with a monumental, iconic aesthetics; a trail of public, educational and recreational spaces, destined to both local users and visitors from all over the city. Thus, the area would be recovered and brought to a new, enhanced status: identitary element of the city. The boulevard passes through the heart of the problematic zone, enabling its being crossed through and developed in both directions. The scale dialogue with the House of the People allows the latter be integrated in the cityscape.
[gallery link="file" order="DESC" orderby="ID" include="2441, 2440, 2439, 2438, 2437"] APA | Infrastructură | Integrare |Conectare WATER | Infrastructure | Integration | Connection

RÂUL DÂMBOVIȚA
Alegerea cuvântului-cheie a fost motivată de cu­rioasa și șocanta izolare, ecranare, negare a râului Dâmbovița din imaginea și viața orașului.În urma analizei funcționale a malurilor sale, cât și a insuficientelor conexiuni dintre ele, s-a născut o idee, pe cât de radicală, pe atât de strategică din punct de vedere al sustenabilității urbane: divizarea malurilor râului în funcție de trafic. Un mal ar deveni pietonal și deschis către apă, permițând utilizatorilor să profite de prezența ei, în timp ce celălalt mal ar prelua traficul auto privat.Alocarea traficului se face corespunzător funcțiunilor găzduite de-a lungul râului: zonele de interes public, cultural, cele rezidențiale și parcurile vor fi deservite doar de transport public, iar malurile corespunzătoare vor fi remodelate topografic în manieră liberă, organică, dând posibilitatea publicului să vină în contact direct cu râul. Celelalte funcțiuni vor fi deservite de traficul personal, iar relația cu râul va fi una mai distantă, mai protejată. Urmând funcțiunile existente, malul pietonal și cel traficat vor alterna, zigzagând de-a lungul Dâmboviței, dar amândouă vor permite integrarea râului în contextul urban și în cotidianul utilizatorilor. Manifestul este propus pentru Piața Operei. Magda Băescu | Ionuț Turcu
THE DÂMBOVIȚA RIVER
The choice of the keyword is motivated by the curious inconspicuousness of the river inside the city. After carrying out an analysis of functions along its banks and their scarce connection to the water front, a quite radical and strategical idea sprung out: dividing the banks according to traffic use. One bank would become pedestrian and open towards the river, allowing users to benefit from its presence, while the other bank would take in all private car traffic. The division follows the functions along the river: areas of public interest, cultural zones and residential neighbourhoods would be served only by public transportation and their banks would be topographically remodelled in an organic, free way, enabling the public to come into direct contact with the river. The other functions would benefit private car traffic and a more remote approach to the river side. The banks thus alternate in their use, but both integrate the river in the urban scape and users’ daily life. The manifesto focuses on the Opera Plaza.
[gallery link="file" order="DESC" orderby="ID" include="2446, 2445, 2444, 2443"]