Actualitate civis

Bucureștiul Alternativ - vocea tinerilor în urbanism

Orașele au capacitatea de a oferi câte ceva pentru fiecare, deoarece, și numai atunci când, sunt create de fiecare din noi.

(Jane Jacobs)

CE ESTE BUCUREȘTIUL ALTERNATIV

Bucureștiul Alternativ este o inițiativă a câtorva organizații din Platforma pentru București, care a adus împreună tineri specialiști din multiple domenii de la arhitectură la antropologie și mai departe, pentru a gândi un București altfel. Ce înseamnă altfel? Bucureștiul altfel este un București pentru oameni: și pentru cei săraci, și pentru cei înstăriți, și pentru tinerii profesioniști dornici de o carieră de succes, și pentru familiile cu copii, și pentru bătrânii mai înceți, și pentru oamenii care nu pot merge decât într-un scaun cu rotile, și pentru șoferi, și pentru pietoni, și pentru simplii locuitori, și pentru marii dezvoltatori. Motivul pentru care ne-am adunat este că, după părerea noastră, lucrurile au luat o întorsătură nu tocmai fericită în ultimii ani, și Bucureștiul a ajuns din ce în ce mai mult să răspundă doar intereselor unei minorități din rândul cetățenilor lui. Pentru că fiecare din noi are dreptul și datoria să creeze orașul în care trăiește, noi credem că a venit timpul să luăm atitudine și să ne facem auziți.

PRIMA NOASTRĂ TEMĂ

Cea dintâi ediție a atelierului a pornit de la o reacție a inițiatorilor față de proiectul diametralei nord-sud, una dintre cele mai mari lucrări de infrastructură de după 1990, rezultând în cele mai mari demolări de după 1990, dar cu un potențial destul de discutabil de a reuși în ceea ce își propune – descongestionarea zonei centrale a Bucureștiului prin lărgirea străzilor Buzești – Berzei – Vasile Pârvan.

Atelierul a evoluat organic, cu suișuri și coborâșuri, cu multe întoarceri și schimbări de direcție. Totuși, s-au cristalizat două elemente importante în urma discuțiilor: pe de o parte, niște principii care ar duce la o dezvoltare armonioasă a zonei noastre de studiu; pe de altă parte, o serie de proiecte care au exemplificat principiile mai concret. În această intervenție, mă voi axa pe principiile care au animat propunerile atelierului, urmând a prezenta proiectele într-un articol viitor. Pornim de la transport. Nenumărate exemple internaționale de la Los Angeles la Boston la Londra, Lyon sau Copenhaga arată că lărgirea străzilor nu duce la fluidizarea traficului auto. Dimpotrivă, acest lucru a eșuat de atâtea ori, încât a devenit un adevăr absolut că mai multe străzi = mai mult trafic. Deci soluția este în altă parte. Este într-o politică metropolitană de transport care ghidează traficul astfel încât să ocolească zonele construite prin inele de circulație, în același timp investind în diversificarea ofertei de transport în interiorul orașului, printr-un transport în comun de cea mai bună calitate, prin încurajarea mersului pe bicicletă și a mersului pe jos.

Bazându-se pe această teorie, atelieriștii au gândit noua diametrală ca pe o stradă din interiorul orașului și au respins ideea că singurul ei scop este acela de a rezolva problema traficului auto în zona centrală a Bucureștiului. Dimpotrivă, pentru a funcționa ca o stradă urbană eficientă, diametrala trebuie să acomodeze mai multe tipuri de trafic: pietonal, cu bicicleta, cu tramvaiul, și cu mașina. Importanța acestor tipuri de trafic este ilustrată în figura de mai jos.

Totuși, nu ne putem opri la transport, pentru că Buzești-Berzei este mai mult decât o stradă. Este o zonă cu funcțiuni diverse. Este o zonă cu o identitate clară reprezentată de Hala Matache și cu un specific de comerț tradițional care contribuie la sănătatea Bucureștenilor și poate atrage turiști. Este o zonă cu o populație diversă, cu nevoi și aspirații diverse. Este o zonă cu un țesut social complex, care a evoluat în decursul a multe decenii și care riscă să fie distrus dacă nu se ia în considerare la dezvoltarea zonei. Nu în ultimul rând, este o zonă cu un fond construit valoros, care merită folosit în cadrul dezvoltării Bucureștiului.

Conceptele desprinse din aceste observații – identitate, țesut social divers, funcționalitate, patrimoniu valoros – au stat la baza tuturor propunerilor de proiect dezvoltate în cadrul atelierului. Fiecare propunere a încercat să răspundă la întrebări precum: care va fi efectul propunerii mele asupra identității zonei, sau a țesutului urban existent, sau a funcțiunilor deja existente în zonă. Fiecare propunere a încercat să valorifice resursele zonei, pentru a obține o regenerare urbană.

ÎN LOC DE CONCLUZIE

Ce putem învăța din experiența atelierului? Că dezvoltarea urbană nu poate fi niciodată făcută pe bucăți. Azi ne ocupăm de străzi, mâine de ocupăm de locuințe, între timp mai punem câțiva copăcei într-un colț de stradă și îi spunem parc sau mai dăm cu vopsea pe trotuare și le spunem piste de biciclete. Dezvoltarea unei zone sau a unui oraș depinde de toate aspectele care o alcătuiesc, și alterarea unuia dintre elementele constitutive are efecte majore asupra celorlalte elemente. Urbanismul, în București, nu mai poate să se limiteze la trasarea unor străzi și definirea unor regimuri de înălțime. E nevoie de o gândire complexă și de oameni care să nu se sfiască să își pună probleme și să implice pe câți mai mulți în crearea mediului în care trăim.