Articole tematice

Câteva străduțe bucureștene: un microcosmos

Casa Stăuceanu și casa Soru pe Strada Constantin Daniel numărul 16 și respectiv 14. Cap de perspectivă era până de curând Casa Rosetti-Solești, monument istoric, Strada Povernei numărul 1-3

Sunt străzi liniștite, cu case frumoase. Pe muchie între centrul și nordul capitalei, adică un cartier bun. Au fost trasate spre sfârșitul secolului XIX, în epoca în care se deschidea din actuala piață Romană spre nord bulevardul Colțea, numit azi, ca și în interbelic, Lascăr Catargiu. Unele, cum este strada Visarion, au apărut chiar mai devreme, spre mijlocul secolului al XIX-lea, dar casele din acele vremuri s-au risipit de mult în colbul iscat de construcțiile ulterioare.Era o arie acoperită de vii Era o arie acoperită de vii, lucru de care mai amintesc azi numele unora dintre străzi: Povernei, Viișoarei. Ca semn că în cartier sunt și oameni subțiri, uneia i s-a pus numele Vasile Alecsandri. Cu x, Alexandri.O stradă se numea Brutari. Cu siguranță că pâinea și vinul nu lipseau de pe masa bucureștenilor, în vremurile acelea. S-a dovedit că străduței Brutari i s-a menit de către ursitoare un destin politic. De-a lungul vremii, s-a numit General Badoglio când era la putere Dreapta, Filimon Sârbu când au venit la putere comuniștii. Când s-au dus și ei pe apa sâmbetei, s-a nimerit un liberal să-și aducă aminte că la numărul 14 a locuit doctorul Constantin Daniel, dintr-o familie cu simpatii ancestral-liberale. Era doctor psihiatru, dar era pasionat de orientalistică și, până când murise, în 1984, tradusese sumedenie de texte din limbi orientale. Repede s-au făcut diligențele necesare și au apărut pe stradă plăcuțe cu numele Strada Constantin Daniel 1917-1984 Orientalist.

They are quiet streets, with beautiful houses. Just at the border between the center and the North of the capital city, that is, in a good neighborhood. They were traced towards the end of the XIXth century, in the period when Colțea Boulevard, today referred to, just like in the inter-war period, Lascăr Catargiu, sprang from the North side of the current Romană Square. Some of them, like Visarion Street, appeared even earlier, towards the middle of the XIXthe century; however, the houses of those times perished long ago in the dust of subsequent constructions.It Was an Area Covered with Vineyard

It was an area covered with vineyard, a reality still echoed by the names of some of the streets: Povernei, Viișoarei. As an indication of the fact that the neighborhood was also inhabited by persons of high station, one of them was named Vasile Alecsandri, spelled with an “x”: Alexandri. Another street was named Brutari. Bread and wine surely honored the Bucharest community’s tables in those days. It turned out that the small Brutari Street had been acribed a political destiny by the Fates. Over time, it was named General Badoglio when the right came to power and Filimon Sârbu when the communists did.