• The Death and Life of a Great Love Affair Anca Sandu Tomaszewski • Sunt mobil, deci exist. Suntem mobili, deci avem o problemă Șerban Țigănaș • Viziune apocaliptică Crișan Atanasiu • Cu automobil sau fără? Cum e mai bine? Augustin Ioan • Un loc de parcare, un dormitor 4 - o garsonieră Justin Baroncea • Automobilele Dacia - peste jumătate de secol de mobilitate românească. Sau nu? Valentin Mănuș • ARO, ARO, ați văzut un cal maro? Mălin Mușatescu • Mașina din „fibră de carton” care a deschis apetitul mobilității în Europa de Est Valentin Mănuș • Cu mașina la plimbare: Turismul automobilistic în România socialistă, 1960-19891 Adelina Ștefan • Orașe, mașini și petrol Florin Poenaru • Realismul (auto)vehicular în cinemaul românesc. Un trip personal Cristian Eduard Drăgan • Ambreiajul jos Mihnea Mihalache-Fiastru • Încercare de recuperare (reconstrucție) morfostructurală în centrul istoric al Iașilor Teodor Octavian Gheorghiu • Trafic Sorin Gabrea • Din PUZ în trafic • La portbagaj Bogdan Iancu • Garaje la bloc Alex Axinte • Autobabel Alexandru Belenyi • Strada Maria Duda • Revitalizarea infrastructurilor rutiere în Europa – între acțiuni mici și mari Iulia Drăghici • Evoluția urbanului în relație cu evoluția transporturilor Mihaela Hermina Negulescu • Mobilitate turistică Maria-Alexandra Ivănescu
ARHITECTURA 3-4/2024 – Automobilul și orașul

"Câte mașini poate suporta un oraș? Cum să fie ele, pentru ca orașul să le tolereze cât mai bine (ca pe antibiotice)? În ce regim să fie ele utilizate? Câți proprietari de mașini pot să mai fie? Ce sens mai au azi garajele individuale, cu scule și piese de schimb? Și atunci, unde ținem mașinile? Ce roluri mai poate prelua automobilul în oraș? Cum pregătim calea până acolo? Cum restructurăm orașul? Se cuvine ca traficul estimat să determine în continuare infrastructura rutieră? Bineînțeles că nu, că problema se pune invers. Spațiul oferit autovehiculelor pentru circulație și staționare ar trebui să fie rezultatul unei împărțiri mai judicioase, care să țină cont de nevoile pietonilor, ale bicicliștilor, utilităților și transportului public. Cum modificăm relațiile din trafic? Există orașe care au implementat soluții, cu oarecare succes. Care din ele pot fi generalizate, perfecționate? Ce scopuri, strategii, concepte au șanse să-i împace pe specialiști între ei, apoi cu autoritățile și utilizatorii - ai orașului și ai automobilului? Ce soluții mai avem? Unde le aplicăm și cum le adaptăm?” - Anca Sandu Tomaszewski Nu știm dacă am reușit să răspundem la vreuna dintre aceste întrebări, dar am scris și noi ce am crezut, inspirați de teza lui Petre Țuțea „Aflarea în treabă la români” cu parafraza “aflarea în trafic la români”. 
sumarul revistei | cumpără online →
• Litoral, un tărâm (com)promis Irina Tulbure • Proiectul litoralului românesc postbelic: apel către o istorie critică transregională Irina Băncescu • Mamaia ca model: cartierul „radios” de locuințe în anii 1960 Dana Vais • A închis la cârciumă - sau eșecul contemporan al dotărilor socioculturale Alexandra Ioana Radu • Arhiva în artele vizuale Studiu de caz Arhivele Litoralului Raluca Oancea • Gânduri despre Litoral Vasile Țelea • Turism de masă și vile speciale Dragoș Dordea • Interacțiuni, cosmopolitism și modernitate pe litoralul românesc în anii 1960-1970 Adelina Ștefan • În căutarea Costineștiului pierdut Mălin Mușatescu • Observații privitoare la istoricul domeniului peisagisticii pe litoralul românesc Alexandru Mexi, Ioana Tudora • Tata Răzvan Lăzărescu • De ce mai mergem în stațiuni la mare? Mihnea Mihalache-Fiastru • Litoral. O cronologie publicată Maria Duda • Birou pentru Artă și Cercetare Urbană (Asociația B.A.C.U.) Dumitru Rusu • Local, simbolic și precar sau Learning from Vama Veche Alexandru Belenyi • Turism, agrement și dans pe litoral în perioada 1948-1989 Alexandra Bardan • Un golf cu lebede Augustin Ioan • Amenajarea plajei din stațiunea Mamaia Vlad Sebastian Rusu, Octav Silviu Olănescu, Alexandru Mexi • Noua-veche Mangalie, mereu același nod al discordiei între arhitecți Aurelia Lăpușan • SudulSud Claudiu Cobilanschi • Arhitecți și arhitectură la Canalul Dunăre-Marea Neagră Personaje, fragmente, memorie Vlad Mitric-Ciupe • Vederi încântătoare Ioana Alexe • Aripi de beton Andreea Cel Mare • Interviu cu Răzvan Lăzărescu Aurelia Lăpușan
ARHITECTURA 1-2/2024 – Betoane de nisip. Litoralul românesc ’55-’89

În forma sa condensată, „litoralul”, reprezintă marele loc de manifestare a libertății creative, unde lumea estului socialist întâlnea inabordabilul occident, prin arhitectură și artă și prin prezența turiștilor veniți aici. Cât de autentic poate fi văzut astăzi acest tărâm al reveriei, când din ce în ce mai mult se vorbește despre adevăratele evadări în libertatea vacanțelor de la mare, departe de tumultuoasa viață din stațiunile oficiale, la sud de Mangalia, în satele pescărești 2 Mai și Vama Veche. Dintr-o atare perspectivă, faimosul litoral românesc pare să fie o amăgire, un concept atrăgător împachetat în discursul public, dar, cu toate acestea, nimic altceva decât o modalitate de înregimentare a vacanței, nimic altceva decât unul dintre marile proiecte socialiste, o „industrie fără fum”, la fel de ineficientă și artificial umflată, ca orice altă industrie socialistă. 
sumarul revistei | cumpără online →